
Pornind de la comantariul meu pe blogul lui Madimih am zis sa detaliez un pic ideea: toate mamicile de toddleri am constatat cu cat drag si dor ne ajuta copiii nostri, benevol la "trebi". Ca vrea sa dea cu aspiratorul sau cu mopul, sa scoata/introduca rufe/vase in masina de spalat, sa puna masa, you name it-el e acolo si insista sa fie de folos. Gratis! Benevol!
In orice revista de puericultura am deschis esti sfatuit sa te bucuri de treaba asta caci nu dureaza. Cel mai tarziu in adolescenta ai un teenie de care te rogi tu sa faca ceva. Sa se trezeasca dimineata, sa mearga la scoala, sa invete pentru bac, sa stranga in camera, sa nu fumeze, sa nu........, sa nu......., sa nu......
Cunosc in familie -rude destul de apropiate-un caz pana acum singular: doi adolescenti "minune". Nu trebuie sa tragi de ei. Nici dimineata sa mearga la scoala, nici sa-si faca temele sau sa exerseze la instrument, sa ajute in casa indiferent despre ce e vorba. I-am auzi rar comentand dar o data nu au vorbit urat, raspuns peste umar, adoptat ton de zeflemea, disparut din decor fara sa fi executat "ordinul". Ce ma uimeste e ca au initiative in treburile gospodaresti, fac orice cu drag.
Nu exista nici un exces, in nici o directie. Au rezultate spre excelent la scoala, sunt implicati in viata familiei si a comunitatii in care traiesc.
Pe parintii lor i-as pune sa scrie un "indreptar de ortoeducatie a copiilor". O sa ii am sub ochi inca o vreme si o sa va spun ce oameni vor fi candva.
Momentan zau ca mi-as dori ca si gaza mea sa evolueze in directia asta.
Cum sa fac sa reusesc si eu sa-mi ortoeduc copilul. Sa nu-l frang sau contorsionez. Doar sa il ajut sa-si urmeze drumul spre lumina si sa infloreasca.......
PS
In fotografie gaza e oglinda mea: masinuta nu e ce credeti ci aparat foto, da?




7 comentarii:
Bine te-am gasit!Sa-ti traiasca minunea.Asa este si baiatul meu.Vrea sa faca de toate.Ideea este sa il las,oricat de grabita as fi si oricat de incet ar face el lucrurile.Altfel,incet incet isi va pierde interesul pentru astfel de treburi. Si eu sper sa nu dispara interesul mai tarziu,dar vom vedea.nici nu il oblig,nici nu ii interzic.Daca e ceva prea greu pentru el,ii explic si ii demonstrez ca inca nu poate face acel lucru,apoi il rog sa faca ceva ce poate duce la bun sfarsit.Deocamdata functioneaza :)
O duminica frumoasa!
Sa stii ca si eu am o minune acasa :). Diana mea, adolescenta, e la fel ca cei doi de care amintesti. Mereu face cate ceva in casa, aduna, strange, participa saptamanal la curatenia casei dand cu mopul sau aspirnad(stersul prafului e al Silviei
)...si nu face mutre, nu e din obligatie, desi oarecum i-am dat de inteles ca pretindem asta. Dar uneoir face singura fara sa i se ceara...curat, cate o prajitura(adora sa faca prajituri si ma surprinde cat de bine ii ies). Iar la scoala iar merge cu placere, se trezeste singura, nu am treaba ei absolut deloc.
Nu stiu insa ce sfaturi sa iti dau, nu am facut nimic special cu ea, pur si simplu am implicat-o mereu in activitatile casei, iar cu scoala eu tot pun seama pe faptul ca ea are 4 ani de scoala romaneasca si un start bun acolo in ceea ce priveste disciplina.
Cu Silvia incercam la fel, sa o implicam in tot...ea inca nu face din proprie initiativa sau foaaaarte rar.
Dar cred ca perseverenta si consecventa e buna in a-i face pe copii sa ajute in gospodarie si nu numai. Chiar daca nu le iese inca orice, lauda si aprecierile sunt iarasi bune pentru viitor. Chiar daca apoi faci tu dupa el fara sa vada...
Nu e cam devreme sa iti faci griji dintr-astea?
Va pupa nasa si va asigura ca sunteti absolut deliciosi si tu si el ... cu sau fara aparat foto.
Vreau si eu o poza pentru eternitate cu masinuta.... :D
Cat despre ajutor si impins de la spate...poate tine de caracterul fiecarui copil , de rasfatul din casa , de modele si lista ar putea continua...Eu una vad o gaza tare mamoasa , ca asa-s baietii...hehehehehehe...asa ca nu mi-as face probleme in locul tau!
Eu cred ca adolescentii linistiti sunt de fapt adolescentii fericiti, care traiesc intr-o familie echilibrata, au relatii armonioase cu parintii si fratii si sunt intelesi de catre cei din jur.
Dar altfel si eu imi pun intrebarea. Si sperantele ... :))
daca gasesti 'reteta', sunt si eu interesata! ;)
Alina, are dreptate. Copilul e o oglinda, reflecta tot ce primeste. Atmosfera din familie, modul in care parintii se comporta cu el si intre ei determina comportamentul copilului.... Adolescenta e un punct cheie si definitoriu.
Trimiteți un comentariu