Cosmarul de la pranz

In weekend am reusit sa dorm si eu iar la pranz, alaturi de gaza. Adica ea alaturi de mine in patul nostru. Ieri a adormit insa pe canapea si eu am trecut in dormitor dupa ce l-am baricadat sa nu cada si am lasat usa deschisa sa il aud daca se trezeste sau vomita in somn. Am avut amandoi un somn destul de lung dar al meu a fost populat de un cosmar groaznic. Daca scriam ieri despre el as mai fi stiut despre ce era vorba, pana azi am uitat. Dar... faza s-a repetat si azi. Gaza a cerut sa doarma la el in camera in propriul pat, eu la noi. Si iar cosmare. Se facea ca din nu stiu ce motiv nu mai vedeam sau oricum nu bine. Ba eram in locuinta noastra, ba intr-o camera de spital ba intr-un birou. Ma atacau chestii (unii vroiau sa puna mana pe mine) si eu eram la un moment dat in varf de pat dand din maini si picioare nebuneste. Nasol era cand vroiam sa ma pornesc din loc caci dadeam cu capul de coltul de la dulap, ma loveam la picioare etc. Groaznic a mai fost ca desi am auzit gaza mormaind ceva, se trezea probabil, eram convinsa ca nu voi putea sa ma ridic din pat, sa vad la propriu cum si daca ajung pana la usa. Si imi mai era frica cumva, "printre randuri", sa nu fie si gaza parte din cosmar...
Acum ma doare capul sa-mi plesneasca. Probabil nici nu mai judec corect fiindca am dat voie copilului sa bea cola mix (cola+portocala)...

Norovirus

scrie pe noi amandoi. Pe el mai mult ca pe mine. E o umbra. La 11 avem programare la medic. Sper sa ne revenim un pic pana miercuri.