Incerc sa ma dau pe derdelus fara sanie....vineri, 8 ianuarie 2010
A patra zi
A inceput cu o ninsoare marunta si un strat bunicel de zapada. Mic dejun, putina joaca, echipat pt gradi si am pornit. Am luat sania si pentru ca nu sta bine in fund fara spatar a mers tot drumul pe burta. Dar i-a placut. Tot exclama: "oh, viele spuren! keine spuren!" "Vai ce de urme!" Apoi "nici o urma" in functie de cum era sau nu calcata zapada. Am obesrvat la jumatatea drumului ca uitasem rucsacelul acasa.OF! Am ajuns a vrut direct in clasa, l-am dezbracat, incaltat cu papucii si mi-a scapat din mana nici nu a zis nimic, glont in clasa. Educatoarea l-a adus la usa sa ii arate un poster cu poza lui prin care i se ura bun venit si se aducea tuturor la cunoastiinta ca in grupa rosie mai e un baietel. S-a recunoscut in poza, a vazut apoi ca are sertaras cu poza lui (unde am depus suzeta) si si-a pus la tabla magnetica cartonasul cu poza lui. Apoi am incercat despartirea. Am vrut sa mint ca ii aduc rucsacul (chiar reveneam cu el) dar azi e vineri si primesc musli din partea casei, mic dejun la comun. Asa ca ne-am luat ramas bun si am iesit glont pe usa. Nu l-am auzit sa planga. Drumul de intoarcere a fost trist. O mamica tragand o sanie goala....
In 35min merg sa il iau. Si o sa car iar un piticot cu sania!!! Yu-hu!
Reactiile avute in lipsa mea ceva mai incolo....
LE.
La 9:50 ieseam cu tati pe usa, am pornit sa recuperam copilul drag si scump cu sania dupa noi. Am intrat tiptil si ce sa vezi: erau toti adunati pe covor si cantau, B in mijlocul lor. Nu ne-a descoperit o buna bucata de timp, abia cand mergeau copiii la masa (musli sau cereale cu iaurt/lapte si fructe). Educatoarea a zis ca s-a comportat exemplar, a intrebat doua de cateva ori de mine fara sa planga sau ceva. A mirat-o tare: gaza lua in primire fiecare copil care mai aparea la gradi cu urmatorul discurs. "Hallo! Hab ein schönen Tag noch!" (buna! iti doresc o zi frumoasa!"). M-a intrebat cine l-a invatat. I-am zis ca nimeni in mod special, a prins probabil de la bunicul sau de la noi. A fost mirata si l-a felicitat pe tati. Care era si el impresionat sa mearga pentru prima data dupa fiu la gradi. A vazut si el posterul si s-a emotionat. Stiu eu! Nu arata dar l-am simtit. Am plecat acasa tot pe saniuta, de data asta a stat in fund, isi tinea echilibrul fara sa se tina cu mainile.
Am fost la cumparaturi, acum ne pregatim dupa pranz de nani.....
O sa fie un week end luuuuuuuuung in care o sa tot aud "kindi? kindi? kindi?"
In 35min merg sa il iau. Si o sa car iar un piticot cu sania!!! Yu-hu!
Reactiile avute in lipsa mea ceva mai incolo....
LE.
La 9:50 ieseam cu tati pe usa, am pornit sa recuperam copilul drag si scump cu sania dupa noi. Am intrat tiptil si ce sa vezi: erau toti adunati pe covor si cantau, B in mijlocul lor. Nu ne-a descoperit o buna bucata de timp, abia cand mergeau copiii la masa (musli sau cereale cu iaurt/lapte si fructe). Educatoarea a zis ca s-a comportat exemplar, a intrebat doua de cateva ori de mine fara sa planga sau ceva. A mirat-o tare: gaza lua in primire fiecare copil care mai aparea la gradi cu urmatorul discurs. "Hallo! Hab ein schönen Tag noch!" (buna! iti doresc o zi frumoasa!"). M-a intrebat cine l-a invatat. I-am zis ca nimeni in mod special, a prins probabil de la bunicul sau de la noi. A fost mirata si l-a felicitat pe tati. Care era si el impresionat sa mearga pentru prima data dupa fiu la gradi. A vazut si el posterul si s-a emotionat. Stiu eu! Nu arata dar l-am simtit. Am plecat acasa tot pe saniuta, de data asta a stat in fund, isi tinea echilibrul fara sa se tina cu mainile.
Am fost la cumparaturi, acum ne pregatim dupa pranz de nani.....
O sa fie un week end luuuuuuuuung in care o sa tot aud "kindi? kindi? kindi?"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)







