Shoping list si apoi meniu

Ieri dupa masa ne jucam la el in camera si dintr-o data isi ia traistuta de mai jos si si-o pune pe umar. Il intreb ce face, daca merge la cumparaturi cumva? A confirmat si cred ca se gandea ce ne trebuie in casa. A acceptat sugestia mea sa mearga la brutarie si i-am zis sa ia o paine.
-Ja, Brot für mama, Brezel für B. (paine pentru mama, covrig pentru el)
Si a pornit spre usa asa hotarat ca am crezut ca el chiar ia totul in serios. In drum a gasit pe hol un balon dezumflat si a uitat ca a plecat dupa paine. Sigur ca in minutul urmator umflam balonul si traista lui a zburat cat colo. Dar se cheama ca am intrat in era jocului de roluri.

Azi dimineata rasfoiam reclamele unor supermarket-uri. Gaza dispare de langa mine si revine cu traistuta si ma intreaba ce cumparam. Ok, hai la shoping virtual. Numai ca baiatul ma pune sa fac lista de cumparaturi si imi da de inteles ca vrea sa mearga el la targuieli. Imi trece prin cap sa facem o lista ca sa-i fie mai usor si l-am pus sa aleaga ce vrea sa cumpere ca sa mancam. A ales pestele, ardeiul gras iar rosiile le-ar fi vrut pe post de struguri. Am completat eu cu restul de legume pentru salata, un pui (tati al nostru e carnivor rau) si cartofi puree. Le-am decupat (cu ocazia asta a "manuit" pentru prima data o foarfeca pentru copii) si lipit pe o coala mai groasa de hartie. N-a mai ajuns la piata fiindca a venit tati acasa. Nici ieri si nici azi nu s-a pus problema cu ce plateste desi stie ca la casa trebuie sa aratam tot ce avem in cos si sa platim iar eu il mai las sa o faca el la brutarie si la magazinul de la colt.

In seara asta cand a venit bunicul la cina eu si tati eram in bucatarie si vad cum bunicului i se pune in fata meniul de mai sus. Cu pestele l-a gresit pe bunic caci nu consuma vietati marine dar restul s-a cam potrivit cu exceptia puree-ului: salata asortata cu piept de pui.

Chit-chit

In ultimele 3 luni gaza a fost de 4 ori la restaurant cu familia. Numai aniversari. Si s-a invatat ca la restaurant are voie cartofi pai - pommes cum le zic nemtii. Ieri mi-a spus din prima ca el mananca pommes. Eu i-am cautat in meniu la pagina pt micii oaspeti schnitzel cu pommes. Se pare ca stie ca in meniu scrie ce mancam si ce bem. L-a luat la rasfoit chiar daca stia ce o sa comande. S-a oprit la imaginile cu salate, desert si bauturi. A dat singur comanda:Pommes, bitte!
Si de cate ori trecea ospatarita pe langa masa noastra cu treaba el intorcea capul: Und meine Pommes? Si cartofii mei?
A gustat din salata mea asteptand.
Am fost in sfarsit serviti si asa cum scria in meniu portiile pentru copii au cate o mica surpriza. Pe marginea farfuriei lui aterizase un soricel. Din jeleu.

Eu sper ca numai soricei de jeleu are le chef in bucatarie caci localul era de soi. Am ascuns initial soricelul ca sa manance copilul mancare. A dat gata aproape toata portia de pommes printre care am strecurat si eu cate o bucatica de schnitzel. La final i-am dat soricelul ...... gaza insa nu a realizat ca e desertul si a inceput sa se joace cu el. Bunicul i-a tinut isonul, d-na Z care era cu noi desi ii e frica de soareci a ajuns sa il tina in pumn si sa il mangaie la indemnurile copilului. L-a adus acasa in buzunarul aplicat de pe pieptul camasii. I-a aratat cum se spala el pe dinti iar cand l-am imbracat in pijamale la intrebarea mea: si unde o sa faca nani soricelul? a raspuns: In soseta, mami! si mi-a intins o soseta de pe masa de infasat. L-am strecurat cu grija sa incapa si codita in soseta si am plecat la nani. Dimineata cand s-a cocotat pe masuta sa ma ajute sa tragem storurile a descoperit soricelul din soseta. L-a luat cu el in buzunarul de la jacheta pana la posta unde am dus un colet.....