Pe 11 noiembrie se sarbatoreste Sf. Martin din Tours. Zi marcata in Europa centrala de o sumedenie de obiceiuri: gasca, procesiunea si cantatul de Sf. Martin.
Semnificatii
Diferitele obiceiuri isi au radacina in doua situatii care se suprapun. In crestinatatea influentata de Bizant ziua Sfantului Martin se serba initial la inceputul perioade de 40 de zile de post dinaintea Craciunului, pe care biserica ortodoxa o respecta si azi.
In ultima zi dinaintea Postului care incepea pe 11 noiembrie se putea inca "abuza" de alimente.Carnavalul ce se tine si azi in zona Rhinului incepe traditional pe 11 noiembrie.
Paralel, ziua Sf Martin era si ziua socotelilor, cand se platea zeciuiala. Darile se plateau in natura si deci si in gaste caci in perioada de iarna nu se putea hrani decat un numar limitat de zburatoare. In aceasta zi incepeau si se sfarseau si relatiile de slujnicie, arenda, se plateau dobanzile si salariile. Contractele de arenda mai mentioneaza si azi ca data de incepere si incheiere ziua de "martini", care corespunde de altfel cu sfarsitul perioadei naturale de munci agricole . Ziua de Sf Martin era cunoscuta si ca "ziua scadentei dobanzilor."
Obiceiuri
Gasca de Sf Martin
Obiceiul ca in seara zilei de Sf Martin sa fie servita o gasca e unul din obiceiurile raspandite si azi. Isi are originea intr-o legenda despre viata Sf Martin: impotriva vointei sale si cu toata impotrivirea clerului, populatia din Tours il dorea pe Martin ca episcop. Modest si ducand o viata ascetica Martin se credea nedemn de o asemenea raspundere astfel incat s-a ascuns intr-un cotet de gaste de multimea care il cauta. Galagioasele gaste l-au dat de gol si astfel a fost gasit si uns episcop.
O alta varianta a legendei povesteste ca un card de gaste a patruns in catedrala si l-au intrerupt pe episcopul Martin din predica. Gastele au fost prinse si servite la cina.
In mod traditional gasca este servita cu varza rosie si galusti de cartofi.
Procesiunea de Sf Martin
In multe regiuni din Germania, Austria, Elvetia si in sudul Tirolului au loc procesiuni cu aceasta ocazie. Copii cu lampioane strabat strazile satelor si oraselor. Sunt uneori insotiti de un calaret imbracat in haine romane, purtand o mantie rosie si reprezentandu-l pe sfant. Uneori se pune in scena si actul de bunavointa prin care Martin isi ofera mantia unui cersetor.
Procesiunile sunt insotite de cantec iar lampioanele sunt cel mai des confectionate de copii la scoala si gradinita.La final sunt des aprinse focurile de Sf Martin.
In unele zone copiii primesc o figurina din aluat dospit cu stafide.
Cele mai mari procesiuni cu pana la 4000 de participanti au loc in Germania in Kempen-Niederrhein si Bocholt.
Acest obicei e pastrat si de comunitatea germana din Stockholm si e intalnit si in Olanda.
Cantecele de Sf Martin (Martinisingen)
Cantecele insotesc procesiunea cu lampioane cand copiii bateau intial din usa in usa, cantau si primeau mere, nuci, dulciuri si produse de panificatie.
Binecuvantarea de Sf Martin
Mai ales in Austria preotii binecuvanteaza cu aceasta ocazie vinul nou (Heuriger), care poate fi apoi oferit pentru prima data spre degustare.
Semnificatii
Diferitele obiceiuri isi au radacina in doua situatii care se suprapun. In crestinatatea influentata de Bizant ziua Sfantului Martin se serba initial la inceputul perioade de 40 de zile de post dinaintea Craciunului, pe care biserica ortodoxa o respecta si azi.
In ultima zi dinaintea Postului care incepea pe 11 noiembrie se putea inca "abuza" de alimente.Carnavalul ce se tine si azi in zona Rhinului incepe traditional pe 11 noiembrie.
Paralel, ziua Sf Martin era si ziua socotelilor, cand se platea zeciuiala. Darile se plateau in natura si deci si in gaste caci in perioada de iarna nu se putea hrani decat un numar limitat de zburatoare. In aceasta zi incepeau si se sfarseau si relatiile de slujnicie, arenda, se plateau dobanzile si salariile. Contractele de arenda mai mentioneaza si azi ca data de incepere si incheiere ziua de "martini", care corespunde de altfel cu sfarsitul perioadei naturale de munci agricole . Ziua de Sf Martin era cunoscuta si ca "ziua scadentei dobanzilor."
Obiceiuri
Gasca de Sf Martin
Obiceiul ca in seara zilei de Sf Martin sa fie servita o gasca e unul din obiceiurile raspandite si azi. Isi are originea intr-o legenda despre viata Sf Martin: impotriva vointei sale si cu toata impotrivirea clerului, populatia din Tours il dorea pe Martin ca episcop. Modest si ducand o viata ascetica Martin se credea nedemn de o asemenea raspundere astfel incat s-a ascuns intr-un cotet de gaste de multimea care il cauta. Galagioasele gaste l-au dat de gol si astfel a fost gasit si uns episcop.
O alta varianta a legendei povesteste ca un card de gaste a patruns in catedrala si l-au intrerupt pe episcopul Martin din predica. Gastele au fost prinse si servite la cina.
In mod traditional gasca este servita cu varza rosie si galusti de cartofi.
Procesiunea de Sf Martin
In multe regiuni din Germania, Austria, Elvetia si in sudul Tirolului au loc procesiuni cu aceasta ocazie. Copii cu lampioane strabat strazile satelor si oraselor. Sunt uneori insotiti de un calaret imbracat in haine romane, purtand o mantie rosie si reprezentandu-l pe sfant. Uneori se pune in scena si actul de bunavointa prin care Martin isi ofera mantia unui cersetor.
Procesiunile sunt insotite de cantec iar lampioanele sunt cel mai des confectionate de copii la scoala si gradinita.La final sunt des aprinse focurile de Sf Martin.
In unele zone copiii primesc o figurina din aluat dospit cu stafide.
Cele mai mari procesiuni cu pana la 4000 de participanti au loc in Germania in Kempen-Niederrhein si Bocholt.
Acest obicei e pastrat si de comunitatea germana din Stockholm si e intalnit si in Olanda.
Cantecele de Sf Martin (Martinisingen)
Cantecele insotesc procesiunea cu lampioane cand copiii bateau intial din usa in usa, cantau si primeau mere, nuci, dulciuri si produse de panificatie.
Binecuvantarea de Sf Martin
Mai ales in Austria preotii binecuvanteaza cu aceasta ocazie vinul nou (Heuriger), care poate fi apoi oferit pentru prima data spre degustare.
