Nici nu mi-a aterizat gaza bine in brate ieri la pranz ca s-a si plans:
-M-a muscat Nicklas! De-aici!
In urmatoarea secunda a inceput si educatoarea sa povesteasca ...
Culmea e ca in toata perioada cat gaza a fost cel mai mic din grupa nu au fost incidente din astea. Posibil sa nu fii fost integrat in jocurile celor mari sau chiar imbrancit dar nu cred sa fi avut de suferit. De fapt copiii mai maricei din grupa abia asteapta sa vina gaza la gradi. Il saluta, il iau in brate etc. Si apare Nicklas, pe care il stim de asta vara de la locul de joaca, cu trei luni mai mic ca si gargarita mea si iaca pozna.
Imi place ca mesterul meu gradinar de-un cot a stiut sa-mi povesteasca imediat fapta, nu a mai plans cand povestea si seara cand am mai adus vorba despre incident si ii explicam ca Nicklas nu e rau si ca se pot juca in continuare a zis:
-Nicklas e prietenul meu.
Inseamna ca nu poarta pica si ca stie sa pretuiasca ce e bun la o persoana?
Saptamana trecuta acelasi Nicklas l-a asteptat sa vina la gradi si i-a pus dupa gat ghirlanda prieteniei, din perle mari de lemn, colorate.
Si au intrat tinandu-se de mana in sala de clasa, amandoi purtand ghirlanda prieteniei.
LE
Not so ok din punctul meu de vedere e ca nimeni nu i-a zis mamei "impricinatului" Nicklas de incident. I-am pomnit eu cand am recuperat azi gaza si ne-am intalnit. Sigur ca nu e o tragedie, dar e bine sa stim ce se intampla. nu?
marți, 11 mai 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



