73 de ani. De atatia stiu eu, oficial. S-ar putea sa fie mai multi. A crescut 5 frati mai mici si un refugiat de razboi. Prin el e aproape ruda cu noi. Copilul venit cu desaga in bat s-a insurat apoi cu sora mai mica a socrului meu. Frau Reisginer s-a maritat din dragoste si a crescut 4 copii. Buni, cuminti. Pe unul din nepotii ei, unul drag, il cheama ca pe gaza mea. Mina este stranepoata de 18 luni. Prima.
Fr. Reisinger iti da mereu monezi rosii si bomboane in staniol colorat, mein Schatz. Ea m-a invatat sa tricotez sosete de lana. Stiu ca daca le voi face candva nepotilor mei sosonei caldurosi ma voi gandi mereu la Frau Reisinger. Micuta, adusa de spate, cu premergatorul pt octogenari isi face turele la brutar si bacanie, la macelar. Cand face Maultaschen face pentru toata familia. In casuta ei cu barne de lemn inca te crezi in veacul trecut. Geamuri mici cu flori in glastra, perdelute brodate aduc lumina calda de inceput de zi. E noua dimineata si ea a intins deja rufe albe in soare. Gradina ei e la fel de ordonata ca si casa. Isi imparte sarcinile cu sotul. Dl Reisinger are cel mai frumos zambet de strabunic. Si cele mai stufoase sprancene.
Cu doamna Reisinger am intalnire peste o ora. Pentru un PAY it FORWARD. IT-ul nu e un gadget modern ci reteta si how to do it-ul pentru zuchini murati cu ceapa.
Vom face schimb de retete. La 73 de ani si poate inca cativa e dispusa sa incerce reteta mea de chutney cu zuchini, chili, ghimbir si miere.
Danke, Frau Reisinger. Für die Wollsocken, für die Einmachrezepte, danke!
luni, 16 iulie 2012
vineri, 6 iulie 2012
L-am trimis dupa lapte...
Asta presupune sa coboare in boxa doua etaje, sa descuie usa si sa ia de pe raft 1l de lapte. The challange.
A incaltat papucii, a luat cheia, a coborat scarile asigurandu-ma cu voce tare ca o sa reuseasca sa deschida usa. Asta dupa ce a intrebat in ce parte sa invarta cheia ;-)
Dupa cinci minute s-a intors sa apeleze la ajutorul meu. Am coborat impreuna i-am varat cheia in broasca, a sucit spre perete si a deschis usa. A cercetat fiecare raft desi a mai fost cu mine sa ia lapte.
- Mama, dar in cutia aia ce?
-Care? Nu mai stii unde e laptele?
-Inca nu il vad. In cutia aia ce e ?
- E doar un ambalaj (de fapt e corabia Lego de pirati).
-Aha!
-....Nu mai avem lapte, te pomeni?
-Inca nu l-am descoperit. Da` ce e cu rotile ajutatoare aici pe raft?
-.... am gandit ca pana aici mi-a fost, minciuna are mereu picioare scurte.
Cand a invatat sa mearga pe bici acum cateva luni, de fapt la inceput de mai cred, i-am zis ca K. a avut nevoie de ele si nu ní le.a mai putut lasa. Cum sa fac sa indrept stramba?
- Kerstin, draga de ea, mi le-a dat totusi inapoi in cazul in care nu ai fi reusit sa mergi pe bicicleta fara roti ajutatoare si am rosit. Draga de kerstin, daca ar stii cate i se pun in carca.
......vine bomba!
-Dar noi cand le dam mai departe la altul care nu stie inca sa mearga cu bici? Uite laptele! Cate cutii ne trebuie la clatite?
Asa s-a incheiat inspectia gazei in boxa. Acum se joaca cu niste masinute cat se odihneste aluatul de clatite. Se cofirma traditia clatitelor de vineri dupa-amiaza
A incaltat papucii, a luat cheia, a coborat scarile asigurandu-ma cu voce tare ca o sa reuseasca sa deschida usa. Asta dupa ce a intrebat in ce parte sa invarta cheia ;-)
Dupa cinci minute s-a intors sa apeleze la ajutorul meu. Am coborat impreuna i-am varat cheia in broasca, a sucit spre perete si a deschis usa. A cercetat fiecare raft desi a mai fost cu mine sa ia lapte.
- Mama, dar in cutia aia ce?
-Care? Nu mai stii unde e laptele?
-Inca nu il vad. In cutia aia ce e ?
- E doar un ambalaj (de fapt e corabia Lego de pirati).
-Aha!
-....Nu mai avem lapte, te pomeni?
-Inca nu l-am descoperit. Da` ce e cu rotile ajutatoare aici pe raft?
-.... am gandit ca pana aici mi-a fost, minciuna are mereu picioare scurte.
Cand a invatat sa mearga pe bici acum cateva luni, de fapt la inceput de mai cred, i-am zis ca K. a avut nevoie de ele si nu ní le.a mai putut lasa. Cum sa fac sa indrept stramba?
- Kerstin, draga de ea, mi le-a dat totusi inapoi in cazul in care nu ai fi reusit sa mergi pe bicicleta fara roti ajutatoare si am rosit. Draga de kerstin, daca ar stii cate i se pun in carca.
......vine bomba!
-Dar noi cand le dam mai departe la altul care nu stie inca sa mearga cu bici? Uite laptele! Cate cutii ne trebuie la clatite?
Asa s-a incheiat inspectia gazei in boxa. Acum se joaca cu niste masinute cat se odihneste aluatul de clatite. Se cofirma traditia clatitelor de vineri dupa-amiaza
luni, 2 iulie 2012
Cugetari
- Eu pana cand am fost bebelus? Multa vreme?
- Pai pana la 1 an ai fost sigur bebelus. Apoi ai inceput sa vorbesti. Dar pana la 2 ani ai mai asteptat sa te tii bine pe picioare si sa mananci singur. Abia la 3 ani ai scapat de scutec. Deci ai bebelusit o groaza.
-Mama, da` cat timp am pierdut cu bebelusia!
Azi a plantat un copac in livada pt Stefan (a infipt o creanga de alun in pamant doar doar prinde radacini). Apoi la cules de coacaze rosii am avut urmatorul dialog.
- Si candva o sa ii arat lui Stefan cum se culeg asa cum mi-ai aratat tu acum.
- Dar el nu are degetele.... am soptit eu un pic incurcata.
- Ba are, dar nu-s despartite inca. Dar doctorii o sa i le faca 10 si atunci poate sa culeaga cu mine coacaze.
- Pai pana la 1 an ai fost sigur bebelus. Apoi ai inceput sa vorbesti. Dar pana la 2 ani ai mai asteptat sa te tii bine pe picioare si sa mananci singur. Abia la 3 ani ai scapat de scutec. Deci ai bebelusit o groaza.
-Mama, da` cat timp am pierdut cu bebelusia!
Azi a plantat un copac in livada pt Stefan (a infipt o creanga de alun in pamant doar doar prinde radacini). Apoi la cules de coacaze rosii am avut urmatorul dialog.
- Si candva o sa ii arat lui Stefan cum se culeg asa cum mi-ai aratat tu acum.
- Dar el nu are degetele.... am soptit eu un pic incurcata.
- Ba are, dar nu-s despartite inca. Dar doctorii o sa i le faca 10 si atunci poate sa culeaga cu mine coacaze.
duminică, 1 iulie 2012
Ele tin lumea in brate
Stiu, am o poveste neterminata si inca un articol sub label-ul "meinem Sohn" in lucru dar in ultima saptamana am realizat un lucru. Si despre el vreau sa aduc vorba azi......
Undeva la mijloc se afla ele. Poate chiar in clasa de mijloc? Au cel putin un copil, de cele mai multe ori 2-3. Pe hartie sunt casnice dar sunt mult mai mult decat atat.
Ele isi duc personal copiii la gradinita si scoala primara, tin casa curata, gatesc, vad de o gradina poate sau de o casuta intr-o livada? Sunt parte din niste grupe de alte mamici care se implica in multe chestii marunte dar care fac diferenta. Ca e comitetul de parinti la scoala sau gradinita, conducerea onorifica a unui bazar umanitar, consiliul comun de parinti si profesori de la scoala de muzica, organizeaza intalnirea de marti a tinerelor mame cu bebelusi intre 0-2 ani etc.
Si lor le ajunge ziua si pentru un mini-job. Cand unii abia isi ridica picioarele pe masuta de la canapea si incep sa butoneze isteric telecomanda ele si-au invelit copiii pusi devreme la culcare si pornesc in masina familiei la jobul lor nocturn. Nu vor face cariera, nici nu isi vor putea finanta o croaziera in Mediterana. Dar vor putea innoi luna viitoare patofii de fotbal ai fiului mai mare, vor pune deoparte banuti pentru ghiozdanul cu zane visat de fiica mijlocie care peste un an incepe scoala. Iar pentru cel mic........... mai raman ceva banuti pentru o jucarioara educativa, din lemn.
Se intalnesc in fiecare seara in acelasi loc: mame casnice, o pensionara si o eleva care tocmai asteapta scrisoarea de confirmare de la trei universitati unde a aplicat pentru studiu. Pe care il va finanta in continuare din banutii castigati din greu la jobul de seara. Si cand e intrebata de mamele casnice :
-Tu cati copii iti doresti? raspunde
-Nici unul. Sunt prea stresanti.
Si pe fetele mamelor casnice la jobul de seara se iteste un zambet. Ele stiu mai bine caci acum ceva ani nici ele nu se vedeam mame full time cu mini job.
Tot ce imi doresc pentru mamele casnice cu job de seara e ca peste 20 de ani sa nu se afle in postura doamnei de 71 de ani care lucreaza intre orele 20-02 ca sa suplimenteze o pensie care nu-i mai ajunge traiului de zi cu zi.
Mamele cu job de seara nu s-au certat vreodata pe metode educative, nu au aratat cu degetul un biberon, nici nu au intors capul cand o alta tanara mama alapta in public. Ele au intelegere pentru copiii care incep sa planga intre rafturi si pentru cei care alearga neobositi pe langa caruciorul de cumparaturi al tatalui.
Ele vin, isi fac treaba si pleaca sa doarma 3-5 ore pe noapte. Asta in noptile linistite cand cei 2, 3 copii viseaza frumos: la noii pantofi de fotbal, ghiozdanul cu zane sau jucaria de lemn.
Undeva la mijloc se afla ele. Poate chiar in clasa de mijloc? Au cel putin un copil, de cele mai multe ori 2-3. Pe hartie sunt casnice dar sunt mult mai mult decat atat.
Ele isi duc personal copiii la gradinita si scoala primara, tin casa curata, gatesc, vad de o gradina poate sau de o casuta intr-o livada? Sunt parte din niste grupe de alte mamici care se implica in multe chestii marunte dar care fac diferenta. Ca e comitetul de parinti la scoala sau gradinita, conducerea onorifica a unui bazar umanitar, consiliul comun de parinti si profesori de la scoala de muzica, organizeaza intalnirea de marti a tinerelor mame cu bebelusi intre 0-2 ani etc.
Si lor le ajunge ziua si pentru un mini-job. Cand unii abia isi ridica picioarele pe masuta de la canapea si incep sa butoneze isteric telecomanda ele si-au invelit copiii pusi devreme la culcare si pornesc in masina familiei la jobul lor nocturn. Nu vor face cariera, nici nu isi vor putea finanta o croaziera in Mediterana. Dar vor putea innoi luna viitoare patofii de fotbal ai fiului mai mare, vor pune deoparte banuti pentru ghiozdanul cu zane visat de fiica mijlocie care peste un an incepe scoala. Iar pentru cel mic........... mai raman ceva banuti pentru o jucarioara educativa, din lemn.
Se intalnesc in fiecare seara in acelasi loc: mame casnice, o pensionara si o eleva care tocmai asteapta scrisoarea de confirmare de la trei universitati unde a aplicat pentru studiu. Pe care il va finanta in continuare din banutii castigati din greu la jobul de seara. Si cand e intrebata de mamele casnice :
-Tu cati copii iti doresti? raspunde
-Nici unul. Sunt prea stresanti.
Si pe fetele mamelor casnice la jobul de seara se iteste un zambet. Ele stiu mai bine caci acum ceva ani nici ele nu se vedeam mame full time cu mini job.
Tot ce imi doresc pentru mamele casnice cu job de seara e ca peste 20 de ani sa nu se afle in postura doamnei de 71 de ani care lucreaza intre orele 20-02 ca sa suplimenteze o pensie care nu-i mai ajunge traiului de zi cu zi.
Mamele cu job de seara nu s-au certat vreodata pe metode educative, nu au aratat cu degetul un biberon, nici nu au intors capul cand o alta tanara mama alapta in public. Ele au intelegere pentru copiii care incep sa planga intre rafturi si pentru cei care alearga neobositi pe langa caruciorul de cumparaturi al tatalui.
Ele vin, isi fac treaba si pleaca sa doarma 3-5 ore pe noapte. Asta in noptile linistite cand cei 2, 3 copii viseaza frumos: la noii pantofi de fotbal, ghiozdanul cu zane sau jucaria de lemn.
marți, 26 iunie 2012
Pescari pentru o zi
duminică, 24 iunie 2012
Printesa Anna sau Cum gasim un erou? (3)
....
Anna saruta broscoiul. Il saruta iar si iar. De trei ori. dar nu aparu nici un erou. Nici macar unul de-un cot cu picioare strambe.
-Nu a functionat, nu? o privi cu mila broscoiul.
-Nu cred, ofta Anna si aseza faptura verde iar in apa.
-Dar saruti excelent, sa stii, o asigura broasca inainte de a sari in balta.
-Multumesc, zambi Anna.
Asta era un alt cuvant pe care Anna nu il mai folosise.
Cine isi imagineaza cum a decurs povestea avand ca suport imaginile din carte? Pentru cine ne trimite o varianta cat mai asemanatoare cu stilul cartii punem la bataie un cadou haios. Textul initial luni dimineata. Cred ca traducatorul si-a luat undita si s-a dus la pescuit......
sâmbătă, 23 iunie 2012
Printesa Anna sau Cum gasim un erou? (2)
-Molda! ulra Anna. Funtioneaza! Ia vezi daca apare eroul!
Doica urunca o primire pe geam afara dar nici urma de erou.
-Sa se fi ratacit, oare? striga Molda inapoi.
Dar Anna nu raspunse, nu putea raspunde fiindca............$§"!/&%% (elimina gaze).Asta se intampla atat de zgomotos ca rasuna in tot regatul. In sfarsit erau gazele eliminate!Cu un oftat eliberator printesa adormi pe loc. Carase toata ziua saltele, nu muncise asa in toata viata ei de pana acum.
Molda ii strecura o punga cu apa calda sub picioare si ofta:
-Nu asa o sa ne gasim noi eroul!
-Povestea ta cu mazarea nu e buna de nimic! se trezi boscorodind Anna si cobori de pe muntele de saltele. Dormise un somn taaaare odihnitor.
-Trebuie sa vii cu alte idei! ii tranti doicii.
Molda se incrunta:
-Parca a mai fost o printesa, clatina ea aprobator din cap. Era neagra ca abanosul, rosie ca sangele si alba ca zapada.
-Esti sigura? spuse neincrezatoare Anna.
-Foarte sigura! Avea o mama vitrega rea si ingrijea de pitici.
Anna nu se putea opri sa gandeasca: "din ce in ce mai rau". Dar era ferm hotarata sa nu renunte. Isi mazgali cu crema neagra de ghete fata, imbraca camasa de noapte rosie si isi aseza pe crestet boneta de bucatar pe care mama ei vitrega o parasise in bucatarie.
Numai Molda clatina din cap:
-Parca poza de la respectiva poveste arata altfel?!
Anna se afla insa deja pe drum spre atelierul castelului.
Din deseuri de lemn construi pitici: mititei, mijlocii si marisori. Si incepu sa aiba grija de ei.
- Dar ce ii spunem eroului daca o de mastera? intreba anna in vreme ce ii picta unui pitic niste pantaloni caldurosi.
-Ii spunem ca isi ridica rochia de nunta la croitorasul cel viteaz! mormai Molda privind pe fereastra. Nici urma de erou!
- Poate i s-a imbolnavit armasarul?
Anna nu raspunse. Era prea adancita in ceea ce facea. Nu mai lucrase atat de concentrat in intreaga ei viata.
-Ii mai dau o ultima sansa eroului astuia tampit! anunta anna a doua zi de dimineata.Daca nu apare azi o sa aibe de furca cu mine. Mai gandeste-te Molda! Azi trebuie sa functioneze!
-Broaste, ingaima Molda frecandu-si barbia roza. Printesele adevarate saruta broaste inainte de nunta.
-Bvuh! se stramba Anna
Peste 10 minute printesa ingenunchie la malul iazului regal si pescui cu doua degete o broasca din apele tulburi.
-Ia sa nu te mai zbati asa ca vreau sa te sarut! il anunta Anna pe broscoi.
- Abtine-te! comenta broasca. Sunt logodit!
Anna isi aminti de cosmarul avut acum cateva nopti:
-Te rog, spoti ea. E urgent!
Pana acum nu se mai pomenise ca Anna sa spuna "te rog!" Printesele adevarate nu obisnuiau s-o spuna.
-Bine, se invoi broscoiul. Dar numai de trei ori si in nici un caz pe gura!
continuarea duminica dimineata copii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
