duminică, 1 iulie 2012

Ele tin lumea in brate

Stiu, am o poveste neterminata si inca un articol sub label-ul "meinem Sohn" in lucru dar in ultima saptamana am realizat un lucru. Si despre el vreau sa aduc vorba azi......
Undeva la mijloc se afla ele. Poate chiar in clasa de mijloc? Au cel putin un copil, de cele mai multe ori 2-3. Pe hartie sunt casnice dar sunt mult mai mult decat atat.
Ele isi duc personal copiii la gradinita si scoala primara, tin casa curata, gatesc, vad de o gradina poate sau de o casuta intr-o livada? Sunt parte din niste grupe de alte mamici care se implica in multe chestii marunte dar care fac diferenta. Ca e comitetul de parinti la scoala sau gradinita, conducerea onorifica a unui bazar umanitar, consiliul comun de parinti si profesori de la scoala de muzica, organizeaza intalnirea de marti a tinerelor mame cu bebelusi intre 0-2 ani etc.
Si lor le ajunge ziua si pentru un mini-job. Cand unii abia isi ridica picioarele pe masuta de la canapea si incep sa butoneze isteric telecomanda ele si-au invelit copiii pusi devreme la culcare si pornesc in masina familiei la jobul lor nocturn. Nu vor face cariera, nici nu isi vor putea finanta o croaziera in Mediterana. Dar vor putea innoi luna viitoare patofii de fotbal ai fiului mai mare, vor pune deoparte banuti pentru ghiozdanul cu zane visat de fiica mijlocie care peste un an incepe scoala. Iar pentru cel mic........... mai raman ceva banuti pentru o jucarioara educativa, din lemn.
Se intalnesc in fiecare seara in acelasi loc: mame casnice, o pensionara si o eleva care tocmai asteapta scrisoarea de confirmare de la trei universitati unde a aplicat pentru studiu. Pe care il va finanta in continuare din banutii castigati din greu la jobul de seara. Si cand e intrebata de mamele casnice :
-Tu cati copii iti doresti? raspunde
-Nici unul. Sunt prea stresanti.
Si pe fetele mamelor casnice la jobul de seara se iteste un zambet. Ele stiu mai bine caci acum ceva ani nici ele nu se vedeam mame full time cu mini job.
Tot ce imi doresc pentru mamele casnice cu job de seara e ca peste 20 de ani sa nu se afle in postura doamnei de 71 de ani care lucreaza intre orele 20-02 ca sa suplimenteze o pensie care nu-i mai ajunge traiului de zi cu zi.
Mamele cu job de seara nu s-au certat vreodata pe metode educative,  nu au aratat cu degetul un biberon, nici nu au intors capul cand o alta tanara mama alapta in public. Ele au intelegere pentru copiii care incep sa planga intre rafturi si pentru cei care alearga neobositi pe langa caruciorul de cumparaturi al tatalui.
Ele vin, isi fac treaba si pleaca sa doarma  3-5 ore pe noapte. Asta in noptile linistite cand cei 2, 3 copii viseaza frumos: la noii pantofi de fotbal, ghiozdanul cu zane sau jucaria de lemn.

4 comentarii:

Rami spunea...

Astea sunt mamici de mamici, sau mamicic de toata lauda (ca tot spunea Silvia de asta in blogu ei)
Si tu faci parte din ele...toata stima.

Unknown spunea...

Total de acord! Cu amandoua! :)

Anonim spunea...

F frumos scris, as usual, va pupa nasa!

Anonim spunea...

impresionanta postare, Ceska draga! Cinste mamelor!si multa sanatate!
Pupici pentru Gâze si mamici de gaze ;)