Aflu din jurnalul Oanei Pellea ca a murit (deja, candva -nu scrie data) Stefan Iordache...
De cand am plecat de acasa traiesc cu senzatia ca acolo toate au ramas neschimbate si astepata asa pana ma intorc eu....
vineri, 15 aprilie 2011
Repede,
repede, pana nu uit:
Aseara citeam una din cartuliile cu tematica pascala pe care le-a primit de la bunicul.de. Sunt 8 la numar micute si subtirele intr-o cutie de carton sub forma unui ou.
"Kasimir si gainile de Paste". Unde Kasimir e o pisica care vopseste in fiecare ouale de Paste. Anul asta are insa ideea sa vopseasca direct gainile in speranta ca ouale vor veni pe lume colorate direct. La pagina in care vedem gainile "vocsite" (gaina cu pene roz si inimioara rosii ca imprimeu, gaina albastra cu dungi portocalii) gaza sare:
-Mami, dar poate se duc gainile la carnaval! :-))))
Tot aseara gaza trage de timp:
-Vai! Mami tu nu ai sosete in picioare! Gaza doarme cu sosete........
-Nu imi trebuie.
-Pai fa cumva sa iti trebuiasca!
Tati a primit unofrma noua si a adus gazei chipiul vechi. Ce mandru e! Ieri la luat in loc de sapca la locul de joaca, azi vroia sa il arate copiilor la gradi.
Dilema a fost: cum s apoaqrte chipiul si casca de biciclist in acelasi timp? A invins "iubirea" mai veche, casca de biciclist.
Pe drum spre gradi se opreste brusc si ma intreaba:
-Mama, am voie sa spun "laba de iepure?!"
????????!!!!!!!!!!??????????!!!!!!!!! reflectez un pic si spun:
-Da?!
(Ups, e "sezonul" in care baietii la gradi isi striga unul altuia: melc tarator, partaila si altele asemenea. Ce i-oi mai fi pus in gura gazei?!)
Aseara citeam una din cartuliile cu tematica pascala pe care le-a primit de la bunicul.de. Sunt 8 la numar micute si subtirele intr-o cutie de carton sub forma unui ou.
"Kasimir si gainile de Paste". Unde Kasimir e o pisica care vopseste in fiecare ouale de Paste. Anul asta are insa ideea sa vopseasca direct gainile in speranta ca ouale vor veni pe lume colorate direct. La pagina in care vedem gainile "vocsite" (gaina cu pene roz si inimioara rosii ca imprimeu, gaina albastra cu dungi portocalii) gaza sare:
-Mami, dar poate se duc gainile la carnaval! :-))))
Tot aseara gaza trage de timp:
-Vai! Mami tu nu ai sosete in picioare! Gaza doarme cu sosete........
-Nu imi trebuie.
-Pai fa cumva sa iti trebuiasca!
Tati a primit unofrma noua si a adus gazei chipiul vechi. Ce mandru e! Ieri la luat in loc de sapca la locul de joaca, azi vroia sa il arate copiilor la gradi.
Dilema a fost: cum s apoaqrte chipiul si casca de biciclist in acelasi timp? A invins "iubirea" mai veche, casca de biciclist.
Pe drum spre gradi se opreste brusc si ma intreaba:
-Mama, am voie sa spun "laba de iepure?!"
????????!!!!!!!!!!??????????!!!!!!!!! reflectez un pic si spun:
-Da?!
(Ups, e "sezonul" in care baietii la gradi isi striga unul altuia: melc tarator, partaila si altele asemenea. Ce i-oi mai fi pus in gura gazei?!)
joi, 14 aprilie 2011
Dosar
Vineri l-a luat tati de la gradi pe Gaza-Imparat si i s-a pus in brate "dosarul"!
E un biblioraft care contine o parte din creatiile sale, observatiile educatoarelor etc.
Poza asta e facut cred in a doua zi de gradi de anul trecut, chiar la inceput si apare peste tot la gradi: cuier, la baie, pe dosar, ecusoane etc.
Asta a fost scopul cu care ne-a fost dat dosarul: sa evaluam, sa spunem ce ne place si ce ii uram in continuare:
Mastile de carnaval de anul asta
Cand au invatat corpul uman au inceput cu ochii. A trebuit sa se recunoasca doar "din priviri".
S-au observat apoi atent in oglinda
Au avut voie sa fie creativi si cu picioarele, au lasat amprente colorate pe un cearsaf.
Reprezentare a propriului corp. Sunt putin ingrijorata ca nu prea face gaza mea decat linii, cercuri si cam atat. Dar amesteca culorile foarte frumos.
O poezie care sa le faca curaj si sa le sublinieze individualitatea. "Eu sunt eu!"
Joaca libera si impresii
Asa s-a prezentat gaza cand a inceput gradinita, posterul a stat ceva vreme lipit de tocul usii la intrarea in grupa rosie.
Scrisoarea educatoarei Yvette catre gaza , 21 ian 2010
Poveste in imagini de la carnavalul 2010
CV completat aproape in intregime de gaza (vezi liniile si punctele). Sfoara e instrumentul de masurat pt inaltimea la momentul respectiv.
E un biblioraft care contine o parte din creatiile sale, observatiile educatoarelor etc. Poza asta e facut cred in a doua zi de gradi de anul trecut, chiar la inceput si apare peste tot la gradi: cuier, la baie, pe dosar, ecusoane etc. Asta a fost scopul cu care ne-a fost dat dosarul: sa evaluam, sa spunem ce ne place si ce ii uram in continuare:Tata:
-ii place scrisoarea scrisa de educatoarea gazei dupa primele zile de gradi
-ii doreste sa isi faca in continuare multi prieteni
Mama:
-ii plac operele de arta si toate fotografiile in care apare gaza
-sa se distreze in continuare la fel de bine la gradi
Mastile de carnaval de anul asta
Cand au invatat corpul uman au inceput cu ochii. A trebuit sa se recunoasca doar "din priviri".
S-au observat apoi atent in oglinda
Au avut voie sa fie creativi si cu picioarele, au lasat amprente colorate pe un cearsaf.
Reprezentare a propriului corp. Sunt putin ingrijorata ca nu prea face gaza mea decat linii, cercuri si cam atat. Dar amesteca culorile foarte frumos.
O poezie care sa le faca curaj si sa le sublinieze individualitatea. "Eu sunt eu!"
Joaca libera si impresii
Asa s-a prezentat gaza cand a inceput gradinita, posterul a stat ceva vreme lipit de tocul usii la intrarea in grupa rosie.
Scrisoarea educatoarei Yvette catre gaza , 21 ian 2010
Poveste in imagini de la carnavalul 2010
CV completat aproape in intregime de gaza (vezi liniile si punctele). Sfoara e instrumentul de masurat pt inaltimea la momentul respectiv.marți, 12 aprilie 2011
S21/1
Ce a vazut gaza la aceasta locomotiva? Un Darth Vader al locomotivelor........ (IC) 
Trenurile rosii (regionale) le cunoaste bine, trec si prin gara noastra mica.
Veghea care se tine la gara ca protestul sa nu se stinga. Parcarea din fata garii era la vremea ei destul de incapatoare, chiar daca stationarea nu era admisa perioade lungi. Acum cea mai mare zona e ingradita( habar nu am de ce) iar taximetrele si masinile care aduc calatori se inghesuie efectiv, bara la bara.....
Deja e punct de pelerinaj gardul care incercuieste zona afectata de S21 (aripa de nord demolata)
Proteste, solidarizare
S-a protestat de catre ecologisti mai ales pentru taierea a sute de copaci din palatul Castelului.... 
Asa va arata gara, aripa de nord va avea constructii din sticla si beton S21
Se intampla lucruri in contemporaneitate cu mica copilarie a gazei mele despre care e bine poate sa amintesc. Daca va ajunge candva sa rasfoiasca blogul o sa vada ca m-au preocupat chiar daca nu activ. Duminica am condus matusa/nasa gazei la gara. Gara centrala din Stuttgart. E un punct rosu in traseul relatiei mele de inceput cu tatal gazei si se leaga de ea amintiri. Asa cum o stiam eu de acum 4 ani ea nu mai e...... Proiectul S21 (Stuttgart in secolul 21) isi propune sa aduca gara in modernismul zilelor noastre, cand conteaza enorm viteza cu care se intampla lucrurile. Mai mult, mai repede. In fotografie de mai sus vedem cladirea de piatra a garii asa cum a rezistat vremurilor si cum am cunoscut-o si eu. Gara centrala din Stuttgart e ca in alte mari orase una "capat de pod" adica unde trenurile intra la peron si nu traverseaza gara pentru a-si continua traseul ci ies din gara pe unde au intrat. La data constructiei reprezenta cea mai buna solutie, dezvoltarea urbanistica a orasului de atunci o plasa la un capat de oras si acest model de constructie scutea orasul de o linie ferata care sa il traverseze. In timp orasul a crescut si nevoie odata cu el. 
Mai sus se vede sistemul de sine vazut de pe platforma din turnul garii, o increngatura de linii de fier. Proiectul S21 isi propune printre altele sa duca sinele subteran, intr-un unghi de 90 de grade fata de cum sunt aliniate acum, pentru a lasa liber edililor orasului la suprafata un areal de 100 hectare pentru noi constructii. 
Prea putin calitativa, poza de mai sus e singura pe care am gasit-o in care se (mai) vede aripa de nord a cladirii, cea din stanga intrarii principale, toata portiunea cu coloane.....Acum ea nu mai e. Scurt istoric: La 2 februarie 2010 s-a inaugurat simbolic inceperea lucrarilor. O greseala de planificare a dus la dificultati in traficul S Bahn (un sistem de trenuri regionale) in perioada iunie 2010-10 ianuarie 2011. In lunile august-septembrie 2010 au avut loc lucrarile de demolare ale aripii de nord. Sub protestele a mii de cetateni, cu protectia politiei la 1 octombrie 2010 au fost inlaturati primii copaci din gradina de mijloc a Palatului, zona in care la subteran vor trece liniile de cale ferata. La doua zile dupa alegerile din 27 martie 2011 Caile ferate germane au anuntat oprirea lucrarilor pana la constituirea noii conducerii a landului Baden Württemberg, parte la proiect. Seful cailor ferate germane a amenintat noua coalitie verde-rosie ce a castigat alegerile cu despagubiri de 1,5 miliarde euro daca se retrage din proiect. Mai multe detalii si mai ales cifre aici: http://de.wikipedia.org/wiki/Stuttgart_21
Un sfat parintesc
"Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună - să fii bună pentru ca să poţi fi fericită.
Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi, cei răi nu pot fi iubiţi şi-al doilea...al doilea...de! norocul şi celelalte "pere mălăieţe" care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări asupra cărora n-ai nicio stăpânire şi nicio putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă - când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi... Atâţi câţi merită...
A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi daca ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură.
Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta.
Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!
Aşa, Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă să strigi: "Uitaţi-vă la mine!" Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nici o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată.
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.
Te îmbrăţişează cu drag, Al. Vlahuţă"
Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi, cei răi nu pot fi iubiţi şi-al doilea...al doilea...de! norocul şi celelalte "pere mălăieţe" care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări asupra cărora n-ai nicio stăpânire şi nicio putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă - când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi... Atâţi câţi merită...
A, dacă nu ne-am iubi pe noi aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi daca ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură.
Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta.
Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi singură drumul cel adevărat!
Aşa, Mimilică dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă să strigi: "Uitaţi-vă la mine!" Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: Să nu faci nici o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată.
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi de 50 de ani ai s-o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.
Te îmbrăţişează cu drag, Al. Vlahuţă"
Just a boy
Dupa un mic dejun cu ou fiert si 2 pancakes a urmat desertul, comandat cu multa dezinvoltura chelnerului: "vanilie cu ciocolata, doi!" adica doua cupe in total!!! 
S-a refugiat de o "admiratoare". O fetita cam la 1 an s-a tinut dupa el prin piata primariei....
A imblanzit dragonul din curtea scolii
Impinge hotarat bici la deal
Ar da cu batul in balta dar e atras de roata morii de apa: "auzi, face muzica?"-muzica zbaturilor.
Cauta soparle pe sub pietre
Rapus de foame rapune un porumb fiert pus la gratar
Calareste un bat
Diiiiiiiiii, calutule......
Seara a picat lat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
