Scoala generala dintr-un orasel german are de 7-8 ani ca traditie sa puna in scena spre sfarsitul anului scolar un musical.
Anul acesta a debutat cu valuri tot mai consistente de refugiati din tari arabe, peste Mediterana spre Europa. UE s-a sesizat imediat pana si Vaticanul si-a exprimat pozitia. Azi problema atinge, sa speram, apogeul.
Meanwhile la scoala din sat se cauta subiect pentru tema musicalului. In martie la inceput comunitatea traieste o mica criza: o familie de sirieni (crestini) e anuntata ca pana la sfarsitul lunii are de evacuat locuinta pusa lor la dispozitie de statul german. Cine gaseste in 3 saptamani o locuinta noua? Comunitatea a reusit. Familia lui Sherzad a ramas in sat, pentru ei nu a fost vorba de expulzare cum s-a intamplat in alte dati. Dar intrebarea care s-a ridicat in context era: ce facem cu cei care vin azi? Si familia in cauza a avut candva statut de prospat refugiat, abia ajuns in Germania. Colegii lui Sherzad nu-si puteau imagina ca ea sa se mute altundeva, in alt oras. E o relocare dar nici pe departe nu e imigrare, din nou, au incercat sa ii consoleze adultii. Cand dirijorul clasei de suflatori i-a intrebat pe copii despre ce tema sa fie musicalul acestia au ales :refugiatii. S-a compus muzica, s-a lucrat la scenariu, au urmat repetitii ale corului, actorilor si orchestrei. Pe 15 iulie 2015 premiera. Pe fundal sonor al piesei cu refren: participa si tu! sala e in picioare. Printre spectatori consilieri locali, inspectorul scolar domeniu muzica, directori ai scolilor din sate vecine.
Pe scurt: in scoala Curcubeu se anunta doi copii de refugiati. Directorul redirectioneaza din fonduri pt activitati extrascolare si sport pentru orele de integrare ale refugiatilor. Copiii sunt total impotriva: nu se vor mai organiza intreceri sportive si in plus "cei noi" sunt de vina!
Pana in momentul in care Sherzad o colega pe care copiii o cunosc de ani buni trebuie sa plece, ea si familia ei.
Si da banii vin si acopera fondurile lipsa si mai ajung si pentru o festivitate de bun venit pentru refugiati.
Da, ai putea crede ca e putin cam ca in povesti dar in multe situatii incurcate zace cate un happy end.
PS: In locuinta in care a trait 5 ani Sherzad si familia ei, locuieste acum o alta familie de refugiati.
The story goes on.




Un comentariu:
Nu e deloc usor, nici pentru unii, nici pentru altii, dar e bine sa se gaseasca intelegere si sprijin, ca evident problema unora e mult mai acuta decat a celorlalti.
Trimiteți un comentariu