joi, 22 aprilie 2010

La gradi

... e frumos. Mergem de 4 luni si uneori regret ca nu sunt macar educatoare daca nu pot calatori in timp sa fiu iar mica si sa merg la gradi si eu.
De cateva zile mergem cu casca pe cap si bici fara pedale. Dureaza drumul dar gaza e din ce in ce mai buna pe bici. Azi am parcat-o la gradi in curtea din spate sa nu o mai car acasa, la pranz merg numai cu casca. Dimineata cascam ochii la multe: in curti interioare dupa pisici, in suri dupa tractoare, in grajd la cai si capra. Ne aplecam dupa pietre, gandaci si alte chestii cu sclipici. Ieri am cules de pe jos o panglica rosie desprinsa din copacul pus de decor la intrarea spre curtea bisericii cu ocazia ceremoniei de prima comuniune de duminica. Am legat-o la bicicleta si flutura in vant cand gaza prinde viteza.
La gradi e prins de usa un anunt ca au nevoie de sticle de 0,2 0,33 0,5 si 1l. Am dus azi trei de 0,33l de la sucul de mar dar se pare ca nu sunt bune. Au nevoie de sticle de sticla pentru ca vor face sirop de soc cred (in momentul asta nu pot sa traduc Holunderblüte, nasol nu?) si trebuie sterilizate si puse sub presiune. Siropul il vor transforma in suc si vinde copiii la urmatorul targ din sat.
Era harmalaie mare azi caci toti copiii se inghesuiau sa mearga in pivnita (amenajata in camera de sport si incaperea de hobby) unde au o closca pe oua. Ieri iesise un pui din ou si azi vor sa faca de garda pe rand cu practicanta ca sa fie pe faza cand mai ies pui. Merg cate doi trei copii cu ea si incearca sa nu streseze prea mult viitoare mama. O fi posibil? :-)
Toata saptamana trecuta copiii mai mari au petrecut-o in padure. Azi am vazut poze la gazeta de perete de la primarie, poze aparute in foaia locala a satului. Copii catarandu-se in copaci, scormonind in pamant, care au descoperit un craniu de caprioara si l-au declarat trofeul zilei, copii care mananca pe buturugi de lemn si marsaluiesc in fiecare dimineata carand dupa ei carucioare cu provizii. Au construit colibe de crengi, au descoperit o pestera mica si au observat natura.
Ce frumoasa e viata! Cand nu te apasa griji, cand mami si tati te iubesc si afara soarele straluceste.
Ma relaxez! E pozitia tipica de relaxare. Pe jos, pe canapea oriunde se poate practica. Aseara pe la 01 cand m-am dus si eu la culcare gaza dormea cu mainile la ceafa....

Dimineata intre mic dejun si pregatirea pentru gradi mai dau o tura cu camionul prin casa.

Se vede sapca cea noua? Cu Wickie curajosul pui de viking! Suzeta va faceti ca nu o vedeti, da?

6 comentarii:

Anonim spunea...

Ce frumoasa este copilaria!!!

MihaelaMaria spunea...

i am luat si noi lui felix o bicicleta cu doua roti si fara pedale cand a implinit 2 ani dar nu vrea sa mearga pe ea. o sa l prinda 4 ani si simt ca am dat banii de pomana pe ea. asta e, nu vreau sa l fortez!

bravo, gaza mica si suzetista!

Unknown spunea...

Suzeta e mare, dar n-am vazut-o! Am o singura parere: nu esti ferma pe tema asta! :D Si dintisorii nu sunt ok cu suzeta pe langa ei.

Anyway, stii cum gandesc eu: fiecare stie mai bine si face ce poate. :)

Viata descrisa de tine este foarte frumoasa si asta pentru ca aveti privilegiul sa locuiti in sat, nu in oras. Noi ne bucuram in fiecare zi de alegerea facuta.

g.cojocaru spunea...

la cat de inradacinata sunt eu... mi mult de familie decat de tara, postarile tale ma fac sa imi vina sa imi iau talpasita din Romanica asta mizera... pentru Maria...
Chiar regret ca ea nu se va bucura de o astfel de viata. Din tot ce ai povestit, noi nu-i putem oferi decat dragoste...

Anonim spunea...

Nasa zice: scapati de suzeta aia ca bunica n-o sa fie deloc fericita sa va vada cu ea :-(

Ceska777 spunea...

DinTimisoara: copilaria e superba!
MihaelaMaria: bici noastra fara pedale e mostenita in excelenta stare de la nepotii nostri. Avem si trici si bobbycar, ultimul e in topul preferintelor gazei. In ultimele zile insist eu sa aleaga bici fara pedale. Mi se pare un inceput bun pentru a invata mersul pe bicicleta, fara roti ajutatoare. Ieri la pranz cand l-am luat de la gradi facea deja figuri, ridica picioarele si rula in echilibru destul de bun pe o distanta buna, pentru inceput. Nu cred ca trebuie fortati la ceva, daca merge directionarea e mai ok. Cu ce merge Felix acum?
Silvia: daca ai vedea cum face cand ii lipseste suzeta, chiar si pe timpul zilei. La pranz sau seara la somn si mai si. Mi-am promis ca altele noi nu mai cumpar, as vrea si eu sa scapam de ea. Lately mi-a zis o mamica ca a fost la dentist cu baietelul ei de doi ani si o luna care mai folosete si el suzeta si dr i-a zis ca mai merge, dar nu mai mult de varsta de 3ani. Maxilarul si dentitia nu ar fi definitiv compromise pana atunci.
G.Cojocaru,
m-a intristat comentariul tau. Eu cred ca aveti mai mult decat numai dragoste de oferit pentru Maria si o veti face. Desi dragostea e cea mai importanta. Daca va creste frumos, ca un om bun si destul de tare ca sa faca fata si vietii din Romania atunci nu va fi nici o diferenta intre ea si alt copil, de altundeva. Si eu am crescut in Romania si chiar cu lipsuri (in comparatie cu ce primeste fiul meu, material vorbind) copilaria a fost frumoasa si nu cred ca sunt un om rau... Poate e nevoie ca insisi parintii sa vrea sa faca mai mult si pentru copiii care cresc in Romania. Oricum, Silvia are dreptate, viata noastra e mai idilica fiindca stam la sat (desi nu se compara de exemplu cu satul bunicii mele din Ro.) Dar viata de adult o percepem cred mai grea, peste tot in lume. Si importanta e bucuria de a trai, oriunde. Cred ca puteti smulge asta chiar si Bucurestiului...
Nasa,
Romania e declarata suzeta free country pentru noi! Poate scapam de ea asa....