Ieri a fost sarbatoare nu numai in calendar. A fost o zi asa cum mi-o doresc sa fie mereu. Mic dejun cu cei dragi, dragaleala apoi putina treaba (am desfacut bradul, sambata vor fi ridicati :-( ) am gatit si pentru azi. Gaza a trecut la somn, eu am citit, tati la comp.
La 14:00 ne-am echipat si am plecat spre bucata de livada+padure a unchiului Gerd unde am fost trei generatii care s-au bucurat de un foc de tabara si de putina zapada la derdelus.
Peste 2h am fost sa vizitam un bebelus de 6luni, o frumusete, fiica prietenului lui tati si am promis sa nu ne mai pierdem din priviri anul asta.
O zi de iarna cum imi place mine... poate inca un strop de zapada nu ar fi stricat?
Cand entuziasmul e mare nu conteaza ca zapada e putina

Matusa Kerstin, intotdeauna implicata

Bunicul, Fr. Z. si luky privesc de pe margine

spre derdelus....

Emil si gaza in bob

Altii supravegheaza focul

Wow!

Brad pocnind in flacari calde

Julius: "Bunicule, de fapt si de fapt de ce faci foc?"
Gerd: " Ca sa ai unde praji carnaciori!" :-)))

Spectatori

Cand putem aduce carnaciorii?
Un comentariu:
Frumos :)
Trimiteți un comentariu