Intr-un tarziu a aterizat totusi langa noi pe canapea fiindca... se plictisise. Asa ca i-am dat sa rezolve iar puzzle-ul cu animalele de la ferma si sa tranteasca usile deja deschise de la calendarul de Advent.
Baiatul nu s-a multumit doar sa constate ca in spatele usitelor deja deschise nu mai era nimic si a inceput sa umble la casutele nedeschise...foarte linistit. Asta se petrecea cvasi in spatele bunicii!
Uimiti de atata liniste am dat la o parte bunica "perdea" si....am surprins copilu in flagrant:
Am hotarat ca il lasam sa termine de topit figurina de ciocolata iar tati singurul ramas cool a insistat sa il mut de pe canapea ca o va manji cu cioco si la urma sa il spal pe maini.
A mai incercat sa repete figura 20 min mai tarziu dar acea figurina de ciocolata a sfarsit sub ghilotina dintilor mei!!!! Sic!
4 comentarii:
cat de dulce poate fi :) si la propriu si la figurat
Bine Mama, iei cioco de la gura Benjicului?
Frumusetze rara!
Sa invete copchilul, de mic, ce e aia placere in viata si cat trebuie sa lupti pentru ea! :))=)) Si ce culoare are canapeaua?
BTW, "LA MULTI ANI!" si aici pentru al tau sot! Sa-ti traiasca, sa fie sanatos si sa va bucurati de viata!
Silvia, culmea canapeaua e maro ciocolatiu cu perne mari si mici, galbene, portocalii.
Multumim pentru urari!
Trimiteți un comentariu