Stiti ca mi-am luat sambata bidiviu, nu? Ei, azi am mers sa-l luam acasa. Nu-i Pegasus, e un Kettler robust. M-a dus tati cei 9km pana in satul respectiv cu masina si s-a tirat acasa. Eu am incalecat si am pornit......
Peste dealuri, printre vii....
Intai pe cateva stradute de la margine de sat unde zumzaiau proprietarii caselor. Aici se tundeau pomii si arbustii decorativi, colo se plantau flori, se spalau geamuri, se aspira masina...
Pe drumul spre vii am intalnit caini care-si scoteau stapanii la soare (un cutu mic, gen Caesar din reclama la mancare de catei isi tara efectiv stapana care il urma in lesa citind o carte!!!!!), alergatori de cursa mai lunga sau mai putin lunga. La dreapta si stanga ogorul cu brazda proaspata ce se zvanta in soare. In vii viticultorii fac lucrarile de primavara. Eu am noroc ca nu trebuie sa pedalez, drumul e in panta si abuzez de frana. La stanga padure, la dreapta vii. Undeva dupa colt e Neckarul, il vad la urmatoarea cotitura. De prisos sa spun ca n-am avut nevoie de muzica la Ipod am avut concert life: toate pasarile primaverii. Si susur de parau ce cobora printre vii sa se zvarle in Neckar. Am intrat cu pletele in vant, strangand bine de frana in zona livezilor, cu cartile pentru biblioteca hurducaindu-se in cosul bicicletei. Am mai pedalat de cateva ori sa-mi ajunga de la intrarea in sat pana la biblioteca. Am facut schimb si cu sarsanaua plina de carti pentru mine, pentru gaza si dvd-uri pt tati am plecat sa mai privesc de-afara, de pe sub geamuri locuinta in care sper sa ne mutam la inceput de august. Apoi am pedalat pe langa gradinita gazei si mi-am itit gatul peste gard sa vaz daca nu-s copiii in curte. Era 10:30 , prea devreme. Am ajuns acasa, am intrat prin gradina si am parcat in sura bidiviul. I-as fi dat apa si ovaz dar n-are nevoie. E doar o bicicleta dar m-a facut sa-mi urce adrenalina la cote inalte pentru 30 de minute.
E primavara! Puteti sa ma credeti pe cuvant.