1,20

Se plictiseste un pic si ca intotdeauna vine sa vada ce fac eu. Eu ma pregatesc pentru o operatiune de intretinere:vopsit podoaba capilara. La vreo 11 luni cand a vazut-o pe mama ca efectueaza aceasta operatiune asupra scalpului meu a inceput sa planga neconsolat. Nu-stiu ce-si imagina.
Acum vrea sa stie tot procesul. Il las pe el sa faca eu dau instructiuni. Si explicatii.
Ne punem amandoi manusi si il las sa opereze. Cine stie cum voi arata......dar......daca vrea el.
- Daca ti se pare de nesuportat mirosul sa imi spui sa ne oprim, sa te opresti.
- Iti spun.
Ii explic as we go ce are de facut, la ce sa aibe grija.
Noroc ca stau pe un scaunel si nu ma vad in oglinda, inca.
A dat o tura capului meu si ma intreaba acum ce sa faca.
-De-aici preiau eu si mai intind niste vopsea. Poti sa-ti scoti manusile, pune pensula aici.
- N-am mai pictat asa niciodata pana acum, spune mandru. Face 1,20 EUR!
Ma umfla rasul.
- Tu chiar ma jecmanesti!
- E prea mult? Bine 1 EUR atunci.

Il chem sa ma ajute sa sterg din "deraieurile" de pe piele, mai ales la ceafa. Iar ma las pe mana lui.
- Esti sigura ca ai vrut culoarea asta? Mimica fetei lui spune mult mai multe.
- Inca nu e culoarea definitva, stai sa ma spal pe par si sa vedem cum straluceste la soare.
- Nu se mai face verde sau albastru, nu? Astea chiar c-ar fi culori imposibile de mers cu ele pe strada.
- Dar de ce? I-ai vazut pe irokezii aia din oras? Aveau rosu, albastru si verde.
- Tu esti mama, mai!

Ingerii pazitori si imbalsamarea

Pentru ca tocmai am discutat cum si de ce s-a ranit baietelul din vecini ("are doar 4 ani, nu are inca capacitatea de a anticipa rezultatul actiunilor lui")
- Sa-mi aduci aminte deseara sa-I amintesc ca cei mai mici au nevoie de puterea de a stii ce se intampla daca.....
- Bine, o sa-ti amintesc.
Da sa iasa pe usa dar se intoarce:
- De fapt cred ca de asta a inventat ingerii pazitori. Cei mici au precis cei mai pe faza ingeri pazitori.
Prevad ca deseara vom trata tema "ingerii pazitori", again.

Acum cateva ore mi-a povestit ca pe puiul de pasare cazut din cuib l-au luat vecinii. La ei (au sura si gradina) o sa "il manance viermii" si "noi o sa-i cercetam scheletul".
Dupa care ne-am amintit de egipteni care extrageau creierul prin nari ca parte a procesului de imbalsamare.
- Si viermii iti mananca si globul ocular?
Gzzz!
-Da!
Parca vad ca ajunge la concluzia ca vrea piramida si sa fie imbalsamat, mai bine.
Mr.8 and couting.

April cu ciresi in floare

Despre prietenie in KiBiWo

Si in aceasta vacanta de Paste un grup implicat din comunitatea bisericeasca (mereu aceeasi) au organizat cu sprijinul voluntarilor, adulti si tineri care se pregatesc de confimare, KinderBibelWoche.
Tema a fost Jonatan si David, prieteni pe viata.
In jurul povestii biblice despre prietenia celor doi eroi din Vechiul Testament s-au tesut intamplari si activitati pentru patru dupa-amieze. Au cantat, s-au jucat, au pus tot satul cap, s-au cunoscut mai bine. Grupa lui Mr.8 a bricolat si decorat rame fotografice pentru un "moment pentru eternitate alaturi de prieteni buni. "
Azi in curtea bisericii la un covrig si un pahar cu suc am admirat operele prietenilor, aproximativ 60 de copii  au participat la program.
- E putin nedrept ca se vad genunchii (neinteresanti) ai lui T si N si aproape deloc capul lui B. m-a avertizat  Mr.8.
Chiar asa, va fi nevoie sa modificam un pic poza sa se vada bine fetele tuturor celor 5 baieti.
S-a incheiat inca o vacanta frumoasa cu un Mr.8 cu mana dreapta in ghips. Pam-pam!

Ceaiul japonez si primavara

- Ma doare capul!
A fost la sport si poate s-a agitat prea tare. Ii pun compresa, febra n-are.
Sta tolanit pe canapea si vad ca scoate din buzunar mobilul meu unde vrea sa joace tetris, altceva nu am.
Imi fac de lucru prin bucatarie, caut o reteta si revin:
-Fac niste muffins cu legume.
- Ah! Cu legume! :-(
- Stii ca e total contra indicat sa ai de-a face cu ceva ce emite radiatii cand te doare capul?
- Da?
Incep sa ma invart prin bucatarie.
-Stii ce? vine si el. Cred ca o sa reluam buna traditie a ceaiului japonez. Eu vreau unul de portocale.
Eu deja vad flori de portocali si o mica gradina japoneza cu pietris greblat in forma infinitului.
- Uite aici, toarna asta in aparatul de fiert apa  si porneste-l.
- Dar pot sa te ajut si pe tine?
- Sigur, mai toarna un pic de faina.
- E fiarta apa? Ca bolboroseste aparatul.
- Lasa-l, se opreste el.
Ii pregatesc o ceasca cu motive traditionale taranesti (niste gaste) si torn apa fiarta in ceasca peste un plic de ceiai negru cu aroma de portocale (asta avem in casa).
Mr.8 iubeste ceaiul - deloc! Ma mira ca a cerut ceai si cred ca si-a adus aminte ca am spus vreodata ca ceaiul e mai mult medicament decat aliment.
- Si pentru japonezi hobby! a exclamat el. A vazut clipuri cu tehnica ceaiului.
- Si fiindca ceaiul poate avea efect de cafea scoti plicul dupa 3 minute, ok? Altfel se face amar ceaiul negru.
- Nu e negru e un pic spre rosu si uite ce bine miroase. Tie ce pai sa iti pun? Galben sau verde? Iti dau unul albstru.
Duce ceasca cu motive taranesti si doua paiuri in living.
- Hai vino si tu, cred ca esti cam incordata.
What????????????
- Vin si eu doar sa pun tava asta cu muffins la cuptor.
- Ce bine e sa bei ceaiul in doi a exclamat pierdut in zgomote de bgrubdubup, brubdubup.
Pe care ceai l-a baut el singur pana am scris eu niste randuri aici  ca sa nu uit...........ganduri despre ceaiul japonez si primavara.

Ghiocei

Si i-am spus ca intram prin gradina sa parcam bicicletele. Si-a pedalat mai departe fiindca la 10 m mai jos, pe drum, pajistea era plina de clopotei. A cules un pumn de ei si mi i-a oferit cu cel mai superb zambet.
- Sa nu uiti sa ii pui in apa, da?

Nu uit nici asta si nici cat de special e Mr.8 al meu.

Ce-mi place ............

..........cand cineva recunoaste ca a gresit si face ceva in acest sens.

Din noiembrie stiam ca la sfarsit de ianuarie vor incepe sa scrie cu stiloul.

Stiloul. Acel stilou care o sa-l poarte spre misterele caligrafiei. Cerneala albastru regal.

Si propriile amintiri despre stiloul chinezesc cu penita de aur. Calimara pastrata in banca. Cu jind priveam spre penarul colegei cu bunica in Germania. Stiloul ei cu patroane............un vis.

Am incercat si luat in mana, intre degete stilouri Lamy, Pelikan si inca vreo doua alte marci. Un Pelikan mi-a facut mie cu ochiul prin forma ergonomica. Mr.8 l-a luat si el in mana, i-a placut si am inceput sa exersam inca dinainte de Craciun.

Pelikan Griffix

Lupta grea cu stiloul care nu e creion. Penita aluneca pe hartie doar in sensul dorit de ea. Mr. 8 incearca  s-o imblanzeasca.
Inainte de vacanta stiloul nu-si mai gaseste perechea, capacul albastru. Aflu despre problema abia duminica seara. Azi am cumparat o clona a pelicanului cu care ne-am obisnuit. Fiindca cine sa se gandeasca ca Pelikan oferta "piese de schimb"? Problema se confirma ca fiind pentru o seeeerrriiiieeeee lunga de stilouri aceasi. Amazon.de e GROZAV. Recenziile lui la produse sunt mai mult decat utile. Recenzii
La categoria intrebari si raspunsuri ma simt intai luata peste picior de un cumparator care sustine ca doar parintii de copii de clasa I pot cadea in capcana si sa cumpere "stiloul asta".
La intrebarea directa legata de capacul stiloului, daca s-a rezolvat problema un raspuns din decembrie 2015 imi spune ca producatorul s-a sesizat si trimite capace OK cumparatorilor care reclama acest lucru.
Asa ca sun la   hotline Pelikan si mi se trimit doua capace. Unul pentru cel vechi si altul pentru stiloul nou, rezerva noastra.
Mr.8 e multumit, pe mine nu ma mai doare capul deci: toata lumea multumita.
Mi-as dori pentru inca cateva chestii holine-uri atat de functionale, probleme cu solutii imediate.
Vivat Pelikan.