Karate-gi

Tam-tam!

Tocmai a venit sa ii leg snurul pentru a treia oara pe ziua de azi.

Da, da! A imbracat iar gi-ul, costumul de karate ca sa ii sperie un pic pe unii rai care i-au atacat pe spiridusii Mosului (desene animate la tv).

Cica ii vine bine, pantalonii "sunt excelenti!" in tur, poa sa faca miscari de miscari.

- Karate Kid oare cum a asteptat atata (primul concurs) pana a primit un gi?

- Cum arat? ma intreaba dupa ce si-a prins centura. Ramane de vazut cum se face asta corect

- Acum imagineaza-ti cum mi-ar sta cu centura neagra?

- Desi materialul asta face zgomot   nu ma deranjeaza.

- Cand ma invart asa ce vezi? Un vartej alb?


Sa vedem cat il tine intereseul pentru karate. Succes, Mr.8!

Nodul de la curea e inca un mister.

Omul de zapada

Unul din motivele pentru care sunt fericita ca locuim "la tara" e ca avem in cazul nostru si o comunitate mare si frumoasa adunata in jurul bisericii din sat. E vie si activa. B. a avut parte de atatea lucruri frumoase pe care eu poate nu i le-as fi putut oferi, tocmai datorita lor. O plimbare cu Segways, o excursie la un anume muzeu, activitati in sat in vacanta de vara, fanfara unde cei mici sunt preluati si ghidati daca isi doresc sa studieze la scoala un instrument muzical de suflat. Copiii sunt organizati pe grupe de varst si se intalnesc o data pe saptamana, noi miercurea dupa ora de pian. Au loc tot felul de actiuni de bricolat iar B a iesit afara azi cu acest glob de zapada confectionat in intregime de el, de la figura fimo a omului de zapada pana la stelutele aurii si siliconul aplicat pentru a etanseiza borcanul.

- Pentru tine mami! m-a facut sa ma topesc. Stie ca ador zapada.

- Eine Schneekugel!  un glob de zapada am murmurat inca sub efectul "surpriza".

- Da, n-au avut un borcan mai rotund asa ca l-am luat pe cel mai mare! 

- Danke, Schatz! 

B e un artist cu multe interpretari proprii: omul de zapada e insa un frumos!

Stelute aurii

Ninge viscolit la omul nostru de zapada.

Taaaaaaaaaaaaaaaa-daaaaaaaaaaa!

?

Pentru ca in timpul saptamanii televizorul nu merge deloc iar radio ascult rar acasa nu sunt bombardata cu stiri, stiri, stiri.
Nu inseamna ca sunt total neinformata despre cam ce se intampla in jur in ultimele saptamani. Nici in tara, nici in Europa sau altundeva.
Si seara dupa ce copilul a adormit sau dimineata la cafea cand B. e plecat spre scoala deja incep sa apara ganduri. Se invalmasesc, ma sperie, devin nesigura.
B. stie de "baietii cei rai" care au omorat oameni,"drüber bei den Franzosen" adica dincolo la vecinii francezi.
Aseara puneam un pic la punct planurile noastre si visam despre cum o sa fie peste 4-5 ani si un gand imi soptea ca poate o sa il pot duce la Paris sau in Bretagne in vacanta de toamna. Sa facem  city breaks in week end-uri.
Nu stie nimeni cum va evolua situatia pana atunci. Nu stie nimeni daca nu avem un inceput de WW3. Cum se va duce acest razboi in incrancenare maxima, ce arme avem azi la dispozitie.
Cum vom trai pana atunci?

Ieri am lucrat in bucataria scolii, Singura, Doar nenea de la intretinere mai trecea sa vada cum ma descurc. Mi s-a spus ca la un moment dat va veni livrarea de mancare pentru saptamana viitoare, "te descurci tu la preluare vin eu dupa sa puneam in congelator tot".
Iar la usa mi-a batut un barbat pe care l-ai putea usor banui dupa fizionomie ca e arab. Vorbeste greu, putin. Ii explic la care intrare sa aduca marfa si ma intreaba daca e posibil sa mearga la toaleta.
I-am aratat incotro si

                  in secunda doi am derulat pe repede inainte un scenariu in care acest barbat ascunde arme in toaleta salii de sport, bucatariei si salii comunitatii. Acolo unde fiul meu invata si unde in week end va fi iar un eveniment.


                   am preluat cartoanele, am semnat, ne-am spus "la revedere".

Am decis dupa ce mi-am luat copilul in brate ca NU voi mai da curs unor astfel de ganduri.

NU o sa ne lasam terorizati, desi arata altfel vom spera ca noua nu o sa ni se intample nimic.
NU aici, nu azi.
Ca ne vom inarma cu cele mai pasnice arme: iubirea, gandul bun, speranta.

Sau cel putin nu ne va fi frica, frica paralizanta.

350.000=1 sau Cum se construieste un orasel LEGO

Din initiativa unor membrii ai comunitatii s-a nascut ideea de a aduce gramada mai ales baieti intre 6 si 14 care sa se joace "constructiv" cu Lego.
Exista un X care dispune de jumatate de milion de piese LEGO pe care le plimba peste tot pe unde e invitat. Sigur costa dar si ofera ceva o zi petrecuta astfel.
Sambata intre 9-18 sala de sport a fost luata cu asalt nu doar de baietii cu varste pomenite mai sus ci si de tati de orice varsta. Au construit ce vor arata mai jos imaginile dupa instructiuni sau in "free style".
Duminica a fost deschisa expozitia pentru 4 ore , s-a oferit un pranz si vizitatorii au putut veni chiar si doar la o cafea si o prajitura.

orasul NU e Londra, orice asemanare e neintentionata

un far 

statia de pompieri?

spalatorie auto

se sta la coada pt a "dirija" trenuletele

un stadion de fotbal cu nocturna, tribune etc

un meci de basket

Cape Canaveral

Houston we have NO problem!

iluminat public

portul

ceva doc parca, iluminat si el

masina de interventii

Godzila in town

delfinariu

Mai am si doua filmulete sa vedem daca se incarca.

Mister  8 a muncit ca un om mare sambata: mai bine de 8 ore CU pauza de masa si joaca.

Duminica dupa masa am facut parte din batalionul care a dezmebrat piesa cu piesa, sortat si impachetat oraselul Lego. 

Am vazut o mamica care si-a notat datele de contact ale persoanei milionare in piese LEGO pentru 

a-l chema peste vreo 6 ani iar cand fiul ei va ajunge de varsta scolara.

Hm, inca nu l-a prins scanteia

Incerc in diferite contexte sa il fac sa citeasca. Stiu ca e curios dar pana acum doar de informatie gata masticata: emisiuni pentru copii, documentare, povesti pe CD si casete.
Azi la medic in sala de asteptare -are un genunchi putin lovit- i-am adus de pe raft revista GEO. Mie mi-am luat Brigitte WOMEN. Nu aveau GEO pt copii. Si a inceput sa rasfoieasca l-a enervat reclama si imi tot atragea mie atentia la ce vede. Intr-o vreme asa ma facea atenta ca vrea sa ii citesc.
Si i-am tot spus peste coperta revistei mele sa citeasca articolul sau macar info de la poza cu pricina. A terminat repede.............dupa ce a vazut pozele si s-a tot mirat.

Nu stiu cum sa ii zic...........educativ (?). Lamuriti-ma voi!

D. a facut zarva mare in grupul de joaca si a lovit pe cineva. Si asta nu se accepta. D. e un pic altfel. Asa ca sta acum 3 minute pe un scaunel la masa ca sa se reculeaga.
Ceilalti copii sar ca un arc: a pornit melodia semnal pentru stransul jucariilor, cartilor, incetarea activitatilor de orice gen si asezarea in cerc pe covorul albastru.
Langa mine in cerc Ph. care se tot intoarce spre D cel aflat pe scaunel si rade de el, il arata cu degetul si rade iar, D. incepe iar sa planga. Il rog pe Ph sa inceteze, suntem in cerc, stam cuminti.

- Tata mi-a explicat ca daca rad de alt copil am putere asupra lui.

Hm ?

Stiu ca fratele mai mare al lui Ph face probleme, cam sare la bataie si e neascultator. Clasa a doua-a.

Dar cum adica "rad de alt copil (il fac de ras) si am putere asupra lui?"
Asa i-a zis tata.

Poate e de acceptat cand e intr-o situatie defensiva cand razi de atacator ca sa il dezarmezi, poate.

Sau cum? Lamuriti-ma voi.

Schnuppern- Feuerwehr

Da, e iar sezonul. Am ramas la pian si la cor. Inca o ora in plus de muzica la scoala. Si incercam sa ne dam seama cum e la  pompierii mici si la karate.


Azi, pompierii mici la inaltime.


Am urcat cu el in cosul scarii de pompieri.

spre 30 m inaltime

a doua oara a urcat neinsotit

li se ia de mici frica de inaltime

cariera de pietris, Neckarul si viile

vii in zare si de partea cealalta