De unde oare le culege?
Redau un dialog in masina intre noi trei: gaza, tati si cu mami.
- Ai inteles regulile noului joc? intreb eu.
- Da, tre sa arunci cu pionii sa darami taranii si apoi regele.
- Ca in evul mediu! conchide tati.
- Pai si cum se cheama cand taranii inlatura regele? ma risc eu.
- Atunci e razboi/rascoala taraneasca, declara tati.
- Dar nu e corect ca taranii nu au decat furci iar regele are soldati.-se avanta gaza.
- De unde stii tu ca taranii n-au arme ci doar furci? mirare mare. Eu deja ma gandeam la rascoala de la Bobalna.
- Pai,. din SHREK!
Gata m-a lasat gura casca.
A doua faza AHA! a zilei.
- Tati, ce e ala inspector fiscal? urla gaza din locul unde se presupune ca si regele merge singur.
- Hm, un nene care strange impozitele? isi da cu parerea tati.
- Vine si pe la noi? urla gaza
- Da` de ce sa vina?
- Fiindca mama te tot intreaba "cand faceti declaratia aia odata?" ma citeaza gaza.
Termen avem pana pe 31 mai. Noroc ca joi e sarbatoare si sper sa ne apucam de treaba.
marți, 28 mai 2013
Veni, vidi, vici
Au fost aseara doua forme pline cu Lasagne bolognese...
Nu a mai ramas nimic.
frunze de nuc ciuruite!!!
cirese halite de Nachtfrostwurm.
Cirese de iunie, spre sfarsit...daca mai ramane ceva.
luni, 27 mai 2013
Urgent! Cautam bona
Cautam "bona". Celei de pana acum nu i se poate prelungi contractul.
Profilul? Ar trebui sa fie ceva de genul: 22 ani, simpatica, educata, centura inchisa la culoare la judo, vorbitoare de franceza fluent.
Avem sanse?
CV-urile le asteptam incepand de maine...
Multumim!
Profilul? Ar trebui sa fie ceva de genul: 22 ani, simpatica, educata, centura inchisa la culoare la judo, vorbitoare de franceza fluent.
Avem sanse?
CV-urile le asteptam incepand de maine...
Multumim!
Raftul intai, dreapta, sus
... pentru postarea asta din seria Meinem Sohn ar trebui sa imi fac poza: cocotata pe scara folosita la spalat geamuri de exemplu, cu laptopul pe masa de calcat fac inventarul:
1. Knaurs- Grosses Babybuch
2. H. Renz-Polster, Kinder verstehen,
3. 550 de "sfaturi la prima mana" in educatia copiilor
4. Brazelton&Greenspan, Die sieben Grundbedürfnisse der Kinder
5. Michael Holtmann -Kinderspiele, edit. Dumont
6. Kinderkrankheiten- Lexicon bolile copilariei
7. Dr med Stellmann, Bolile copilariei tratate naturist
8. Faber/Mazlish, Nun hört doch mal zu: Eltern,-Kindersprache
9. R. Dreikurs, E. Blumenthal, Eltern und Kinder- Freunde oder Feinde
10. Reinhold Ruthe Weck was in ihnen steckt.
11. Th. Gordon, Die neue Familienkonferenz
12. Peter Veith, Eltern nehmen Kinder ernst
13. R. Dreikurs/V. Stolz Kindern fordern uns heraus
14. Campbell, Kinder sind wie ein Spiegel
15. W. Bergmann, Kleine Jungs /Grosse Not
Mai sunt brosuri despre alaptat, relatia parinti copil dpdvd legal, cartulie despre o fetita care a copilarit in Afrika Tippi Degree, "Die besten Ideen für Papa und Sohn" etc
Inspirata de aici, bruiata de "sfaturi bineintentionate", ajutata de un sat intreg (vezi gradi), de pe forumuri, din familie, din copilaria mea - results GAZA.
Mein Sohn, ich hab auch auf dich gehört, versucht zu verstehen wie es dir geht, was Du brauchst.
Good or bad job vom vedea peste ceva ani.
vineri, 24 mai 2013
Un fel de Stradivarius......
Aha, momentul AHA al zilei? Azi dimineata coboram pe Schieringerstr. spre centrul vechi al oraselului vecin. Numai Fachwerkhäuser adica cladiri istorice cu barne. Pe stanga nu pe clanta usii ci in geamul urmator citesc: CAUTION Artist at work!
Am ramas pe loc, am facut un pas mai la stanga si am privit inauntru. Dupa tejghea un ins cu chelie, mustata si ochelari canta la vioara. Am ramas pe loc cateva minute. La un moment dat mi-a surprins si mi-a sustinut privirea. Am plecat ochii si am continuat drumul.
Ciudat, pe strada asta am mai trecut si nu imi aduc aminte de acest atelier-magazin. Pe fatada e intr-adevar agatata o vioara.
Dupa ce mi-am rezolvat problemele am urcat aceeasi straduta spre parcare. Acum in dreapta pe prima treapta a usii, rezemat de zid isi fuma tigareta acelasi ins, de data asta remarc tenisii albastri cu siret verde fosforescent. Mai sus nu mi-am ridicat privirea.
Acum cateva minute mi-am amintit de momentul AHA al zilei si am cautat pe net "viori, bietigheim".
http://www.swp.de/bietigheim/lokales/bietigheim_bissingen/art1188806,1914968
Grundsätzlich freue sich der gebürtige Dettmolder über Menschen, die ihm bei seiner traditionellen Arbeit zuschauen möchten. "Meine Türen sind offen", sagt er. Seine Kunstfertigkeiten - die Blütezeit erlebte der Geigenbau international zwischen 1650 und 1750 - zeige er gerne her. Gut 150 Stunden baut Michael Kaufmann an einer eigenen Geige. Hergestellt werden die Instrumente aus Bergfichten- oder Bergahornholz. Von Hand aus groben Stücken. Jede Geige, jedes Cello, jede Bratsche sei anders. "Ein Job für Individualisten und Idealisten", sagt der Wahl-Schwabe. Arbeit, die aber auch ihren Preis hat. Mindestens 5000 Euro muss man für eine echte Kaufmann hinlegen. Nach oben hin wirds schnell ein Vielfaches.
Atelierul cu usile deschise poate fi vizitat mereu. Stradivarius-ul german s-a mutat din Stuttgart in micul orasel mai mult pentru atmosfera locurilor. Pentru constructia unei viori e nevoie de vreo 150 ore de munca. Costul minim: 5.ooo,- EUR
Data viitoare iau gaza cu mine si sunam in prealabil ca sa putem vizita atelierul.
Am ramas pe loc, am facut un pas mai la stanga si am privit inauntru. Dupa tejghea un ins cu chelie, mustata si ochelari canta la vioara. Am ramas pe loc cateva minute. La un moment dat mi-a surprins si mi-a sustinut privirea. Am plecat ochii si am continuat drumul.
Ciudat, pe strada asta am mai trecut si nu imi aduc aminte de acest atelier-magazin. Pe fatada e intr-adevar agatata o vioara.
Dupa ce mi-am rezolvat problemele am urcat aceeasi straduta spre parcare. Acum in dreapta pe prima treapta a usii, rezemat de zid isi fuma tigareta acelasi ins, de data asta remarc tenisii albastri cu siret verde fosforescent. Mai sus nu mi-am ridicat privirea.
Acum cateva minute mi-am amintit de momentul AHA al zilei si am cautat pe net "viori, bietigheim".
http://www.swp.de/bietigheim/lokales/bietigheim_bissingen/art1188806,1914968
Grundsätzlich freue sich der gebürtige Dettmolder über Menschen, die ihm bei seiner traditionellen Arbeit zuschauen möchten. "Meine Türen sind offen", sagt er. Seine Kunstfertigkeiten - die Blütezeit erlebte der Geigenbau international zwischen 1650 und 1750 - zeige er gerne her. Gut 150 Stunden baut Michael Kaufmann an einer eigenen Geige. Hergestellt werden die Instrumente aus Bergfichten- oder Bergahornholz. Von Hand aus groben Stücken. Jede Geige, jedes Cello, jede Bratsche sei anders. "Ein Job für Individualisten und Idealisten", sagt der Wahl-Schwabe. Arbeit, die aber auch ihren Preis hat. Mindestens 5000 Euro muss man für eine echte Kaufmann hinlegen. Nach oben hin wirds schnell ein Vielfaches.
Atelierul cu usile deschise poate fi vizitat mereu. Stradivarius-ul german s-a mutat din Stuttgart in micul orasel mai mult pentru atmosfera locurilor. Pentru constructia unei viori e nevoie de vreo 150 ore de munca. Costul minim: 5.ooo,- EUR
Data viitoare iau gaza cu mine si sunam in prealabil ca sa putem vizita atelierul.
Ieri.........
..... am crezut ca facem apoplexie: l-am luat de la un baietel din vecini unde fusese la joaca. Avea cu el doua masinute: una alba, alta violet. Hotwheels. Si nu stiu cum fiind in urma mea vara masinuta violet intr-un burlan ruginit pe unde se scurgea apa de ploaie de pe acoperis, probabil in canalizare. Si iar nu stiu cum scapa masinuta in burlan, dusa e!
Sa te tii urlete, disperare mare, l-a auzit tati din casa, de dupa colt.
- Ce facem acum? Cum imi iau masinuta inapoi? disperat rau, fata schimonosita de plans si urlete.
L-am luat in brate abia a reusit sa imi explice care-i baiul.
Tati a scos capul pe geam si a urlat spre noi:
- A patit ceva?
-Nu! eu care ma dumirisem in sfarsit.
-Ba da! Mi-a..... scapat.... masinuta... in canal!
Incerc sa ii explic ca din pacate e irecuperabila.
- Nu, nu! Sa vina instalatorul!
- Dar el nu poate sa faca nimic! Data trecuta a fost vorba de "scurgerea de la cada", acolo ne-a putut ajuta.
- Sa mergem atunci la Decantare! Hai!
Abia respira, tremura deja. Nu stiu de unde spaima asta...stiu ca nu e prima data. Prima data a fost faza cu "scurgerea de la cada".
Ajungem acasa - l-am carat in brate, dupa ce a verificat ca in grilajul din parcare nu e nici urma de masinuta.
Nu stiu ce o fi in capul lui.....dupa prima intamplare si panica iscata de stiftul rupt al capacului de la cada ceva in capul lui il face sa-si imagineze foarte bine ceva ce il inspaimanta.
- Dar oamenii de la statia de epurare nu vor putea sa filtreze mizeriile si sa gaseasca masinuta????
Tot felul de idei ii vin, plange, nu se lasa linistit nici cum, de nici unul dintre noi.
Incerc sa il fac sa inteleaga ca ramane totusi probabil singurul baiat din sat cu atatea Hotwheels.
Tati aduce de jos geamantanul cu masinutele Hotwheels de pe vremea lui, le redescopera impreuna dar....
- Nu e nici una violet?! Aici de ce nu sunt dubluri???
Eu eram oricum pornita la cumparaturi asa ca: ii caut o masinuta Hotwheels violet.
Si gasesc un colour shifter aka isi schimba culoarea. Una dintre culori e violet!!!!!!
De ieri am tot supus masinuta metalica shifturilor: apa fiarta, punga cu gheata in vas transparent........si tot urmarim preschimbarea: Chevrolet albastru- chevrolet violet- chevrolet albastru-etc.
PPS Ieri adica dupa trei zile de la eveniment: Cred ca e totusi bine ca am scapat masina in burlan, asa ajunge la epurare apoi in Neckar si candva la un copil din Africa!!!!!!!
Sa te tii urlete, disperare mare, l-a auzit tati din casa, de dupa colt.
- Ce facem acum? Cum imi iau masinuta inapoi? disperat rau, fata schimonosita de plans si urlete.
L-am luat in brate abia a reusit sa imi explice care-i baiul.
Tati a scos capul pe geam si a urlat spre noi:
- A patit ceva?
-Nu! eu care ma dumirisem in sfarsit.
-Ba da! Mi-a..... scapat.... masinuta... in canal!
Incerc sa ii explic ca din pacate e irecuperabila.
- Nu, nu! Sa vina instalatorul!
- Dar el nu poate sa faca nimic! Data trecuta a fost vorba de "scurgerea de la cada", acolo ne-a putut ajuta.
- Sa mergem atunci la Decantare! Hai!
Abia respira, tremura deja. Nu stiu de unde spaima asta...stiu ca nu e prima data. Prima data a fost faza cu "scurgerea de la cada".
Ajungem acasa - l-am carat in brate, dupa ce a verificat ca in grilajul din parcare nu e nici urma de masinuta.
Nu stiu ce o fi in capul lui.....dupa prima intamplare si panica iscata de stiftul rupt al capacului de la cada ceva in capul lui il face sa-si imagineze foarte bine ceva ce il inspaimanta.
- Dar oamenii de la statia de epurare nu vor putea sa filtreze mizeriile si sa gaseasca masinuta????
Tot felul de idei ii vin, plange, nu se lasa linistit nici cum, de nici unul dintre noi.
Incerc sa il fac sa inteleaga ca ramane totusi probabil singurul baiat din sat cu atatea Hotwheels.
Tati aduce de jos geamantanul cu masinutele Hotwheels de pe vremea lui, le redescopera impreuna dar....
- Nu e nici una violet?! Aici de ce nu sunt dubluri???
Eu eram oricum pornita la cumparaturi asa ca: ii caut o masinuta Hotwheels violet.
Si gasesc un colour shifter aka isi schimba culoarea. Una dintre culori e violet!!!!!!
De ieri am tot supus masinuta metalica shifturilor: apa fiarta, punga cu gheata in vas transparent........si tot urmarim preschimbarea: Chevrolet albastru- chevrolet violet- chevrolet albastru-etc.
PPS Ieri adica dupa trei zile de la eveniment: Cred ca e totusi bine ca am scapat masina in burlan, asa ajunge la epurare apoi in Neckar si candva la un copil din Africa!!!!!!!
miercuri, 22 mai 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
