Ornamente pentru brad....handmade

Inauguram traditia ca in fiecare an de-acu incolo sa realizam noi cateva ornamente pentru bradul de Craciun si speram ca in cativa ani sa avem un brad original.
Saptamana trecuta am taiat o portocala mare si aromata in felii nu foarte subtiri si le-am pus la uscat pe pergament. Sambata am cumparat stelute de anis si bete de scortisoara. Azi am scurtat firul la una din unditele lui tati cum vreo 2m :-)
Si iata ce-am realizat:

Nu cred ca trebuie sa va spun cum imi miroseau degetele dupa 1h de munca: un usor iz de portocala pe fundalul unei note de scortisoara si anis: PARFUM!

A treia Duminica de Advent

"13 decembrie, ora 17, curtea Bisericii, colinde" trona cu litere de-o schioapa in Foaia Comunitatii.
Am asteptat sa se trezeasca gaza dupa somnul de dupa masa, ne-am imbracat bine (gaza nu a vrut manusi, nu le suporta deloc) si am pornit. Afara fulguia de vreo 2ore, dar foarte usor.
Din fata casei am auzit cuvantul de deschidere al organizatorilor si cand am ajuns in curtea bisercii ne astepta fanfara cu un colind german. Corul a pornit imediat:

Piateta de langa biserica e plina de colindatori profesionisti ca cei din cor sau mai putin talentati dar inimosi.


Pe zidul bisericii se proiectau textele colindelor

S-a servit vin fiert si punch pentru copii


Carnat la gratar si covrigi si iarasi vin fiert

Gaza si tati

Fanfara satului

Decorurile exterioare ale unui vecin

Turturi, Mosul cu sania

Tot satul colinda

Mica sceneta

Magia Craciunului... din copilarie (1)

Da, Craciunul din copilarie e special pentru orice adult. Ca a fost ca din poveste sau nu, ne aducem aminte de Craciunul copilariei in fiecare an. Ba sunt cozonacii bunicii sau ai unei matusi, ba colindatorii, zapada, bradul impodobit, prima iubire care inflorea in preajma Craciunului...
Azi sunt in asteptarea zapezii, o miros dar e departe....

Memoria selectiva alege sa-si aduca azi aminte de Craciunul.........la care aveam vreo 7-8ani?
Si asteptam ca Mosul sa vina cu sania si ca sa se intample asta doar trebuia sa ninga, nu? Si uite ca se incapatana sa nu cada fulgi mari de nea ci doar stropi grei de ploaie, apoi lapovita. In mintea noastra de copii aproape ca excludeam sa fie posibil ca Mosul sa vina daca nu are zapada.
Asta a fost Ajunul. Afara mocirla ingheta peste noapte usor, ziua se inmuia iar. In fiecare dimineata ridicam storurile cu speranta ca afara totul va fi alb. Nu stiu cum a facut Mosul de a gasit drumul spre noi si fara zapada. Dar a venit!
Sora mea sarbatoreste si a doua zi de Craciun.......aniversarea personala. Si in acel an urma sa plecam la tara la niste rude. Cu aceeasi speranta am ridicat storurile si pe 26 decembrie: zapada?
Nu ne-am putut crede ochilor cand am descoperit ca totul era alb. Tata trebuia sa stie de peste noapte ca lapovita a lasat loc zapezii grele, care isi croia troienele-dar a asteptat sa ne vada reactia. Ochi mari, nasuri lipite de geam, inimi fericite. Cred ca ne-am echipat in timp record si am pornit... Nu aveam masina pe-atunci si urma sa mergem cu trenul. Pana la tramvai aveam obrajii rosii si manusile deja ude. Cizmele erau de calitate si au facut fata: am facut urme de pinguini in zapada si ingeri. Cred ca a fost cel mai lung drum spre statia de tramvai. Am fost bucurosi ca nu s-a anulat trenul si pe tot drumul am stat lipite de geam urmarind spledoarea de afara. E cu totul altfel iarna in afara orasului. Campii nesfarsite, copaci albi, stalpi de telegraf cu fire grele de nea care atunci cand poposea vreo cioara pe ele se scuturau de poleiala alba.
La tara iarna e altfel. Ogorul de-un alb nesfarsit, aburii vitelor din grajd, apa inghetata in caldarea de la fantana, derdelusul, sunetul lung al clopotelor in aerul rar. 15cm de zapada la tara sunt mai mult decat 15 cm de zapada la oras. Acolo nimeni nu iese sa curete soselele, nimeni nu intra in panica. Toti par sa accepte si chiar sa se bucure in taina. Sub patura calda incepe metamorfoza din bob de grau spre spic.
A fost frumos, chiar foarte. Seara ne-am intors acasa. Incarcati cu bunatati din camara de la sat. Sarcina mea a fost sa tin un borcan maaaare de smantana pentru sarmalele de Revelion... care insa mi-a alunecat din mana si s-a spart in fata portii. Am fost tristi pentru smantana-atat de rara-dar am continuat sa ne bucuram de zapada cateva zile.
Unde sunt zapezile de-alta dat`???

Good news to the WORLD WIDE WEB

Mosul care cauta ajutoare pentru SECTORUL 1, Bucuresti, Romania, Europa s-a bucurat ca lumea virtuala are radacini ancorate in realitate, reprezentanti saritori si cu inima buna.
Le multumesc si eu tuturor celor care s-au oferit sa il ajute.
Bianca a avut probabil reni mai sprinteni la sanie si a ajuns la destinatar in numele Mosului blogosferic si avem vesti bune....
Ho-ho-ho!
Multumim! Multumim! Multumim!

Copenhaga 2009 Nu doar cianurile ucid, nu doar plumbul intoxica, nu doar azbestul e cancerigen.

”Ne plingem adesea de poluarea aerului care a devenit irespirabil”, a constatat Suveranul Pontif. ”E adevarat...dar exista si o alta poluare, mai putin perceptibila cu simturile, dar la fel de periculoasa. E poluarea spiritului, care face chipurile noastre mai putin surizatoare si mai intunecate, care ne determina sa nu ne mai salutam, sa nu ne mai privim in ochi.”
”Prin ziare, televiziune, radio, raul ni se relateaza, repeta, exagereaza, obisnuindu-ne cu lucrurile cele mai oribile, facindu-ne sa devenim insensibili si, intr-un anume fel, intoxicindu-ne.”
Papa Benedikt al XVI-lea.

To the WORLD WIDE WEB

Cautam un blogger inimos din Sectorul 1, Bucuresti! URGENT!
Se ofera (si) recompensa!
HELP!

Fara violenta!!!!!

Si copiii vostri sunt violenti? Adica cei de varsta noastra. Gaza mea una doua imi arde una sau da din cap ca un berbec si ne ciocnim, ma trezesc cu un cap in nas, gura sau barbie de vad stele verzi. Si noi parintii nu suntem deloc violenti!!!!!
Ieri vine razand, alergand in viteza de la usa de la balcon, cam 7 metri, eu deschid bratele sa il prind, il ridic sus, el cu bratele, pardon palmele jap!-mi le lipeste peste cate un obraz de am crezut ca raman fara masele. Mi-ardeau obrajii dupa de numai! Abia m-am abtinut sa nu.... am tacut si nu am mai vorbit cu el, i-am spus ca m-a durut si nu ma mai joc cu el asa! A venit gudurandu-se sa merg la el in camera....sa ne jucam. Fara violenta!!!!!!!

Aseara a incasat-o tati. Dimineata gaza "a furat" dintr-un sertar din bucatarie pliciul pentru muste, il vantura prin sufra si s-a repezit la canapea unde zacea tati, aproape adormit si pac! i-a tras un plici pe obraz!!!!!

Cum il fac sa renunte la astfel de acte, sa nu ii devina obicei????????
In rest se catara peste tot si de doua ori a cazut de pe scaun saptamana trecuta, abia i-a palit vanataia de pe pometele stg. Imi sta inima in loc cand il vad!!!!

Gaza nu e rea cu alti copii doar pe noi doi ne altoieste: cu bebelusi e foarte gingasa, la fel cu alti copii de varsta lui, le da din covrigi, nu face chiar crize daca alt copil vrea o jucarie de-a lui...UF! Citeam undeva ca nici anul 3 nu e mai usor cu astia mici! Ce ma fac?