Gasca

Scriam intr-un post trecut ca una din traditile de Sf Martin e friptura de gasca. Daca am fost la procesiunea de lampioane, ne-am platit darile scadente, am zis sa bifam si gasca pe lista. Spre incantarea taticului de gaza care e fan inaripate la cuptor. Mare fan. Pentru ca nu sunt in forma maxima si afara ploua i-am trimis pe barbatii de nadejde ai familiei, sot si caine sa rezolve de materie prima. NU la vanatoare cum s-ar crede. Doar pana la Real,-. Si daca tot merge, sa cumpere si o tava ca lumea pentru friptura, ce aveam noi cam suferise socuri in ultima vreme si am trimis-o la reciclare. Pe lista tati mai avea: varza rosie, oua, macaroane si clementine.

Buuuun!

Imi fac de lucru cu gaza, in asteptarea lor fierbem macaroane, pisam nuca (intr-o punga invelita in prosop de bucatarie cu batatorul de carne fiindca nu suntem dotati cu moara de macinat nuca) garnisim cu zahar brun si un praf de scortisoara. Gaza nici gand sa se atinga... Ma sacrific tot eu.

La scurt timp se intorc cercetasii nostrii.

Gaza ajuta la golit plasele.... am emotii cu ouale, se rupe punga de clementine si fug alea de nebune prin casa, taiteii i-am luat eu in primire-sunt in siguranta. Tati a uitat varza rosie!!!! Desaga tot umflata rau. Asa ca tati extrage cu greu o tava-oala uriasa. (42cm diametru, usor ovala, cu capac).

Atat de uriasa incat ii facem proba: nu incape in cuptor. Adica incape dar nu se mai inchide usa cuptorului.

Indraznesc sa intreb:

-Tu ai luat cea mai mare oala pe care o aveau?

-Da!

-Pai?

-Am luat si cea mai mare gasca?!

Ei, in cazul asta mi se pare corect sa avem si cea mai mare tava, nu?

Urmatoarea intrebare:

-Da`, aveau si mai mici, nu? Trebuie sa o schimbam!

-OF! Vii cu mine?

-Dap. Dam si gasca inapoi? glumesc eu.

-Si le zicem ca nu incape nici ea in cuptor?!

-Normal. Ce sa fac cu gasca daca nu intra tava in cuptor?

Glumesc.

Gasca-un monstru-am pastrat-o. Am schimbat numai tava cu una mai mica ce incape in cuptor. Adica, merg imediat sa verific :-)

Tati in masina, spre casa:

-Si o facem asa, adevarat, cum au aratat la tv?

Ce sa facem daca televiziunea e invadata numai cu emisiuni concurs si show-uri cu bucatari mai mult sau mai putin instelati.

-Pai cum ziceau aia sa o facem?

-Cam 8 ore la cuptor.

-Opt?

-Da! 1h la 190C apoi alte 7 la 100C.

-Da, asa facem. Adica faci tu ca esti expert, nu?

-Bine....

Maine de pe la 11 AM ar trebui sa inceapa procesul de creatie al celei mai fantastice fripturi de gasca. Tati cu doi asistenti pe masura: mami si gaza.

Va fi fun!

Rezultatele, speram sa fie onorabile, vi le prezentam maine seara.

Avem invitati, sa nu va ganditi ca ii venim de hac in doi, da?

In doi o sa tragem de osciorul ala si ne-om pune dorinte cand vom face siesta de dupa festin.

Pubertatea primei copilarii?

Baiatu` meu, un mucos ( la propriu zilele astea) de nici 2 ani poarta in barbie de vineri primul sau cos. Pubertatea primei copilarii?

Cum ne trecem timpul

Cand incepi ziua la 5:30 parca are mai mult de 24h, nu vi se pare?

Si incepem cu lapte si Mowgli, Thomas sau Winnie pe DVD la care servim un muffin...

Apoi punem un CD cu muzica si trecem la activitati cu plastelina, cumparata nu fabricata de noi si moale numai buna pentru manute de 2ani.

Trebuie sa pun si un film unde se vede ca asta vara la bunica a fost atent si acum stie sa ruleze plastilina foarte, foarte bine intr-un rulou lung si subtire. Devine astfel sarpe ori trebuie sa intervin sa-l impletesc sa semene cu un covrig.

Ne e dor de cirese.........

Si vrem sa vina primavara cu lalele, nori pufosi si soare caldut

Sa danseze-n hore gaze si fluturi.



Urmeaza dupa ce ne luam adio de la plastilina si o punem in cutii la loc, program de voie pentru gaza (aici se intoarce casa cu fundul in sus, jucariile care dorm in camera lui isi muta resedinta in sufragerie, se imbiba laminatul in suc de portocale, se fura sapunul lichid din baie si se intinde pe canapea, golim cosul de gunoi, extragem reclamele sa avem ce mazgali, etc) si de nevoie pentru mama - treburi gospodaresti.

Maine o luam de la capat. Again and again.....

Laterne, laterne

Si a fost prima procesiune cu lampioane de Sf Martin la care a participat gaza.

In miscare

Cu bunicul.de si Luky

Ii arat lui Marie lampionul meu

La una din opriri la care am cantat cantecele specifice

Lampionul confectionat de noi la grupa de pitici avea o lumanare de asta nu a incaput pe mana gazei care s-a multumit cu un lampion cu baterii.

Gaza si Lisa dupa ce au dat gata cate o chifla cu carne si au inchinat o cana de vin fiert (ale parintilor si goale se intelege).

Trebuie sa spun ca am fost singura mama care si-a inchipuit ca piciul de 2 ani va parcurge pe jos tot traseul destul de lung de altfel, prin juma de sat. Caruciorul nostru a stat frumos acasa. Gaza a fost foarte in forma, a tinut pasul cu noi si chiar am fost in fruntea plutonului in rarele ocazii, doua-trei cand eu sau bunicul.de l-am purtat in carca. Pe traseu am facut pauze in care am cantat cantecele specifice de Sf Martin. Gaza nu s-a mai despartit de foaia cu textul decat cand i-am infipt in mana chifla cu carne.

Ajunsi la clubul tinerilor de pe deal am primit chifle cu carne si vin fiert sau punch de fructe pentru copii. Foarte incantati si activi au fost fratii mai mari ai copiilor nostri, caci au participat toate familiile ale caror mamici si pici se intalnesc martea. Am avut copilasi de la 4 luni la 11ani.
Pe drumul de intoarcere (parcurs pana la masina integral pe jos) gaza a mers singurica pe trotuar purtand lampionul si a insistat sa mearga in echilibru precar pe fiecare bordura mai inalta sau zid. Trebuie sa fii fost un grupulet tare ciudat: mama, bunic, copil si caine cantand cat ne tineau plamanii:

Ich geh mit meiner Laterne und meine Laterne mit mir.

Dort oben leuchten die Sterne und unten, da leuchten wir.

Mein Licht ist aus,

ich geh nach Haus.

Rabimmel, rabammel, rabum.

Martinstag

Pe 11 noiembrie se sarbatoreste Sf. Martin din Tours. Zi marcata in Europa centrala de o sumedenie de obiceiuri: gasca, procesiunea si cantatul de Sf. Martin.

Semnificatii
Diferitele obiceiuri isi au radacina in doua situatii care se suprapun. In crestinatatea influentata de Bizant ziua Sfantului Martin se serba initial la inceputul perioade de 40 de zile de post dinaintea Craciunului, pe care biserica ortodoxa o respecta si azi.

In ultima zi dinaintea Postului care incepea pe 11 noiembrie se putea inca "abuza" de alimente.Carnavalul ce se tine si azi in zona Rhinului incepe traditional pe 11 noiembrie.

Paralel, ziua Sf Martin era si ziua socotelilor, cand se platea zeciuiala. Darile se plateau in natura si deci si in gaste caci in perioada de iarna nu se putea hrani decat un numar limitat de zburatoare. In aceasta zi incepeau si se sfarseau si relatiile de slujnicie, arenda, se plateau dobanzile si salariile. Contractele de arenda mai mentioneaza si azi ca data de incepere si incheiere ziua de "martini", care corespunde de altfel cu sfarsitul perioadei naturale de munci agricole . Ziua de Sf Martin era cunoscuta si ca "ziua scadentei dobanzilor."


Obiceiuri


Gasca de Sf Martin

Obiceiul ca in seara zilei de Sf Martin sa fie servita o gasca e unul din obiceiurile raspandite si azi. Isi are originea intr-o legenda despre viata Sf Martin: impotriva vointei sale si cu toata impotrivirea clerului, populatia din Tours il dorea pe Martin ca episcop. Modest si ducand o viata ascetica Martin se credea nedemn de o asemenea raspundere astfel incat s-a ascuns intr-un cotet de gaste de multimea care il cauta. Galagioasele gaste l-au dat de gol si astfel a fost gasit si uns episcop.

O alta varianta a legendei povesteste ca un card de gaste a patruns in catedrala si l-au intrerupt pe episcopul Martin din predica. Gastele au fost prinse si servite la cina.

In mod traditional gasca este servita cu varza rosie si galusti de cartofi.


Procesiunea de Sf Martin

In multe regiuni din Germania, Austria, Elvetia si in sudul Tirolului au loc procesiuni cu aceasta ocazie. Copii cu lampioane strabat strazile satelor si oraselor. Sunt uneori insotiti de un calaret imbracat in haine romane, purtand o mantie rosie si reprezentandu-l pe sfant. Uneori se pune in scena si actul de bunavointa prin care Martin isi ofera mantia unui cersetor.

Procesiunile sunt insotite de cantec iar lampioanele sunt cel mai des confectionate de copii la scoala si gradinita.La final sunt des aprinse focurile de Sf Martin.

In unele zone copiii primesc o figurina din aluat dospit cu stafide.

Cele mai mari procesiuni cu pana la 4000 de participanti au loc in Germania in Kempen-Niederrhein si Bocholt.

Acest obicei e pastrat si de comunitatea germana din Stockholm si e intalnit si in Olanda.


Cantecele de Sf Martin (Martinisingen)

Cantecele insotesc procesiunea cu lampioane cand copiii bateau intial din usa in usa, cantau si primeau mere, nuci, dulciuri si produse de panificatie.


Binecuvantarea de Sf Martin

Mai ales in Austria preotii binecuvanteaza cu aceasta ocazie vinul nou (Heuriger), care poate fi apoi oferit pentru prima data spre degustare.

Cat de timpuriu e timpuriu?

Vineri la ora 10 am avut prima ora de "educatie muzicala timpurie". La scoala de muzica. Unde primesc copii de la 1,5ani impreuna cu o persoana insotitoare. Gaza nu era f incantata si glumea cu mine ca ea vrea "Mowglischule," scoala de Mowgli, nu de muzica.
A fost si bunicul cu noi sa vaza ce mare lucru pot aia face in educatia muzicala timpurie a unor gagalici. Si i-a placut. Si nu numai bunicului ci si gazei. Asa la prima vedere.
Am intalnit acolo 5-6 cupluri mama copil de la trupa de piticoti de marti si alte mamici si copii noi. Cativa dintre copii chiar veneau de la inceperea cursurilor de la 1 octombrie si parca stiau ce urmeaza si pareau incantati.
Ce-am facut? Avem o doamna profesor de canto care conduce cursul. Am cantat cantecele de sezon in vederea procesiunii de lampioane de marti si cantecele de toamna. Am alergat prin sala imitand vantul de toamna sturlubatic care smulge rufele de pe funii, ridica nori de praf, intoarce umbrele pe dos. Copiii au imitat fosnetul frunzelor, vantul si tunetul la o tamburina, apoi au primit niste maracanas si au tinut tactul melodiei, cu niste esarfe am imitat vantul. Au gadilat corzile unei chitare.
Ne-a placut.
Sigur ca se pot face si acasa multe lucruri pentru educarea simtului muzical al unor copii asa mici. Noi ascultam muzica, rupem betele la xylophon, dansam. La bunic avem tobe mici, maracanas, vioara, pian si chitara la care ciupim corzile de cate ori o prindem in afara husei.
Doar ca nu e chiar asa ca la scoala de muzica. Sau ni se pare noua?
In plus daca vom merge in continuare la un moment dat se va lamuri oficial daca gaza are talent muzical, ce instrument ar fi potrivit pentru studiu, etc.
Mai vine cineva cu noi la scoala de muzica?

O zi de sambata

Cine se trezeste asa de dimineata ca noi (05:30) se bucura de un rasarit superb.

Doi capricorni.....carora le place sa fie la inaltime.

Oho, cam complicat....

...dar am reusit, am urcat singur pe banca

Aaaaaaaa, cine?

NU e creatia mea dar in privinta gazei pot sa spun acelasi lucru: "esti ceva deosebit, te iubesc!"