Maine implinim 22 luni. Vorbim ca o moara stricata, despre una, alta, scapam si cate o chestie ce se spune la naduf printre dinti, ne cataram, deschidem usi, facem tot felul de prostioare, suntem incapatanati. Si avem o imaginatie......... scaunelul de plastic de la masuta tarat si-mpins pe laminat e de fapt o masina de tuns iarba (din living!), perna de alaptat e un boa constrictor...
Azi de dimineata toata familia a ratat trezirea.... in graba si agitatie, lui tati care e inca racit, stranuta si tuseste, incepe sa ii curga sange din nas. Fuge spre baie dar lasa cativa picuri din licoare vietii pe parchet. Gaza ca in orice dimineata e numai dupa tati pana pleaca. Si remarca punctele rosii: "Ketchup? Ketchup, mama?"
Pe romaneste i-am fi zis bors, nu? Saracul tati, s-a oprit destul de repede...
Nu am fost pe faza cu camera foto sa surprind expresia gazei cand l-a vazut pe tati cu doua tampoane de servetele in nari.......
Fiicele mării, Eleanor Buchanan – fragment
Acum 18 minute











